Dezlegare la peşte, prima din Postul Mare

Ortodocşii serbează luni, pe 25 martie, Buna-Vestire, zi în care Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naşte un fiu, pe Isus Hristos. La această dată, cei care postesc au dezlegare la peşte pentru prima oară.

Buna-Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului. Data acestei sărbători a oscilat la început. Astfel, unii o celebrau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia şi Milano, Buna-Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie. Părintele profesor Ene Branişte susţine că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II-lea (681-683), la început ca o sărbătoare locală şi cu denumirea de sărbătoare a aşteptării Naşterii Domnului, dar variaţia datei ei a durat în Apus până în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci. Numai la armeni Buna-Vestire se prăznuieşte pe 7 aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Naşterii Domnului (6 ianuarie). Buna-Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.

Datini şi superstiţii legate de sărbătoarea Bunei Vestiri

Buna-Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului. Asta pentru că în aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii, potrivit Mediafax.ro.

Potrivit tradiţiei, dacă primul cântec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. Mai exista obiceiul că în această zi să se numere de câte ori îşi cântă cucul numele.

Un alt obicei era ca flăcăii şi fetele să întrebe pasărea când se vor căsători. Dacă se întâmpla ca după rostirea unor versuri cucul să cânte, cântecul său echivala cu un an de aşteptare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea era semn că urma să aibă loc o căsătorie grabnică.

De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua sa, era tăiată şi pusă în scăldătoarea fetelor, în speranţa că flăcăii nu le vor ocoli.

În credinţa populară se spune că dacă de Buna Vestire un copil va umbla în jurul stupilor cu o lumânare de la biserică aprinsă, albinele vor face multă miere. În timpul acestei sărbători, femeile fac un foc mare în curtea casei şi pun pe pragul uşii pâine, sare şi apa ca să se încălzească, să bea şi să mănânce îngerii. Bătrânii mai spun că în timpul acestei sărbători este mare păcat să lucrezi, potrivit Mediafax.ro.

O altă tradiţie spune că în această zi este păcat să cauţi găina de ou şi să pui cloşca, pentru că, se crede că puii vor ieşi strâmbi şi cu două capete.

(sursa: www.gandul.info)