Astăzi este prima zi din Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (11 – 29 iunie) este aşezat în cinstea acestor doi Sfinţi Apostoli, a căror moarte mucenicească se serbează la 29 iunie şi care s-au ostenit cel mai mult pentru vestirea Evangheliei şi pentru răspândirea credinţei creştine. Totodată ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, împreună cu Varnava, s-au pregătit înainte de trimiterea lor la propovăduire, din porunca Duhului Sfânt (Fapte 13; 2-3). Acest post are o lungime schimbătoare, întrucât începutul lui atârnă de data Rusaliilor. Se lasă sec în Duminica întâi după Rusalii (a Tuturor Sfinţilor) şi se posteşte până în ziua de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel (29 iunie)

Postul Cincizecimii

Postul Sfintilor Apostoli (popular-postul Sampetrului), care preceda sarbatoarea comuna a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (29 iunie) este randuit de Biserica în cinstea celor doi verhovnici ai apostolilor şi în amintirea obiceiului lor de a posti inainte de a intreprinde acte mai importante (vezi Fapte 13,2 si 14,23). Totodată, prin ţinerea acestui post se cinstesc darurile Sfantului Duh, care s-au pogorat peste Sfinţii Apostoli la Cincizecime şi care se revarsa în fiecare an peste Biserica la sarbatoarea Rusaliilor, împărtăşindu-se din ele şi credincioşilor; de aceea, în vechime, acest post se numea Postul Cincizecimii.

Despre vechimea acestui post mărturisesc, în secolul IV, Constituţiile Apostolice. Marturii ulterioare se gasesc la Sfantul Atanasie cel Mare, la Teodoret, episcopul Cirului, la Leon cel Mare, care numeste postul acesta Postul de vara sau al Cincizecimii. Se pare că la început, postul acesta era ţinut numai în cercurile monahale şi abia mai târziu s-a extins şi la credincioşii din lume.

Postul Sâmpetrului are o durată variabilă de la an la an

Spre deosebire de celelalte posturi, care au o durată fixă, Postul Sâmpetrului are o durată variabilă de la an la an, deoarece începutul lui (fixat aproximativ prin sec. VI) e în funcţie de data variabilă a Invierii lui Hristos. Postul incepe luni, dupa Duminica Tuturor Sfintilor si tine pana in ziua de 29 iunie (inclusiv, daca aceasta sarbatoare cade miercurea sau vinerea, dezlegandu-se in acest caz numai la peste si untdelemn). Durata lui este deci mai lungă sau mai scurtă, dupa cum Învierea din anul respectiv a căzut mai devreme sau mai târziu. În chip normal (dacă Învierea Domnului s-ar sărbători în răstimpul indicat de regula consfinţită la Sinodul I Ecumenic, adică între 22 martie şi 25 aprilie), ea variază de la 8 zile (durata cea mai scurtă, când Învierea cade la 25 aprilie) până la 42 de zile (durata cea mai lungă, cand Învierea cade la 22 martie). Dar în actuala situaţie a Bisericii noastre (ca a tuturor Bisericilor ortodoxe care şi-au îndreptat calendarul, menţinând însă Pascalia stilului vechi, a calendarului neindreptat), Învierea fiind sărbătorită de fapt între 4 aprilie si 8 mai, durata Postului Sfintilor Apostoli se scurteaza, de la 28 de zile (durata cea mai lunga) până la desfiinţare (în anii în care Învierea cade după data de 1 mai). Aşa s-a întâmplat în anii 1945 şi 1956 (Învierea la 6 mai), când Sfântul Sinod a hotărât ca postul să se ţină în cele trei zile dinaintea sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel (sărbătoarea căzând înaintea Duminicii Tuturor Sfinţilor, în seara căreia trebuia să lăsăm sec). Aceeasi situaţie am avut-o şi în anul 1983 (Învierea la 8 mai), când postul a fost numai de două zile (27-28 iunie).

Sâmbăta şi duminica, dezlegare la peşte

O regulă simplă şi practică spre a afla durata Postului Sâmpetrului din orice an este urmatoarea: câte zile sunt de la data Învierii (inclusiv) din anul respectiv până la 3 mai (exclusiv), atâtea zile ţine postul. De exemplu, în anul 1982, cand Învierea s-a serbat la 18 aprilie, Postul Sfintilor Apostoli 15 zile (14-28 iunie).

Postul Sfinţilor Apostoli e mai puţin aspru decât al Paresimilor.
După Pravila cea mare şi Învăţătura pentru posturi din Ceaslovul mare, luni, miercuri şi vineri se mănâncă legume fără untdelemn, marţi şi joi aceleaşi cu untdelemn (şi vin), iar sâmbătă şi duminică şi peşte; dezlegarea la peşte se dă şi luni, marţi şi joi, când cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri, se dezleagă la untdelemn şi vin. La hramuri şi la Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul (24 iunie) se dă dezlegare la peşte, în orice zi a săptămânii ar cădea. După Tipicul mare, luni, miercuri şi vineri se mănâncă mâncare uscată după Vecernie; iar în celelalte zile, ca mai sus.
- 24 - Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, dezlegare la peşte;
- 29 - Sf. Apostoli Petru şi Pavel, dezlegare la peşte;

(sursa: www.tezaurul-ortodox.com)