Vaticanul dezvăluie în premieră o parte din arhivele sale secrete, într-o expoziţie

Procesul lui Galileo Galilei, excomunicarea lui Martin Luther, "confesiunile" cavalerilor templieri - pentru prima dată, Vaticanul dezvăluie marelui public câteva dintre numeroasele sale secrete, într-o expoziţie excepţională care a fost inaugurată, miercuri, la Musei Capitolini din Roma.
În total, peste 100 de documente originale au fost selecţionate pentru această expoziţie, care marchează a 400-a aniversare de la înfiinţarea de către papa Paul al V-lea a Arhivelor secrete ale Vaticanului, informează AFP.
Intitulată "Lux in arcana" (Lumină asupra secretelor, în latină), expoziţia permite vizitatorului să descopere cererea de anulare a căsătoriei regelui Henric al VIII-lea cu Catherine de Aragon, dar şi "dictatus Papae" al lui Grigore al VII-lea, un manuscris din secolul al XI-lea care afirmă supremaţia papilor asupra oricărei alte puteri pe pământ.
Pe lângă notele scrise în timpul procesului lui Galileo Galiei şi bula de excomunicare a lui Martin Luther, figurează un pergament de 60 de metri, datând din 1308, conţinând confesiunile cavalerilor templieri în faţa a trei cardinali trimişi de papa Clement al V-lea la castelul Chinon din centrul Franţei.
"Este pentru prima dată în istorie - şi poate şi ultima - când aceste documente părăsesc incinta Vaticanului", afirmă organizatorii expoziţiei.
Semn al importanţei evenimentului, numărul doi din ierarhia Vaticanului, cardinalul Tarcisio Bertone, a inaugurat această expoziţie alături de ministrul Culturii de la Vatican, Gianfranco Ravasi, primarul Romei, Gianni Alemanno, şi ministrul italian al Culturii, Lorenzo Ornaghi.
Expoziţia dezvăluie şi documente prin care se încearcă să se apere atitudinea papei Pius al XII-lea, criticat pentru faptul că a păstrat tăcerea faţă de Holocaust, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre acestea se află un raport al nunţiului Francesco Borgongini-Duca, care a vizitat şapte lagăre de concentrare din Italia în 1941, şi o scrisoare de mulţumire adresată papei de foşti deţinuţi.
Vizitatorii pot vedea şi documentul ce atestă nominalizarea la tronul papal a sihastrului Pietro Morrone (secolul al XIII-lea), devenit Celestin al V-lea şi singurul papă din istorie care a demisionat. Printre alte documente expuse se numără un edict din secolul al XV-lea, prin care papa Alexandru al VI-lea împarte Lumea Nouă între Spania şi Portugalia, după "descoperirea" Americii de către Cristofor Columb, dar şi decretul papei Leon al X-lea, care a marcat schisma cu protestanţii, declanşând războaie în Europa.
Alte comori sunt scrisorile lui Michelangelo despre construcţia bazilicii Sfântul Petru şi o scrisoare pe mătase a împărătesei Chinei Helena Wang, convertită la creştinism.
Un document insolit este scrisoarea şefului de trib indian Ojibwa, din secolul al XIX-lea, adresată papei Leon al XIII-lea, în care îl numeşte pe acesta "mare maestru al rugăciunilor care îndeplineşte funcţiile lui Iisus".
O altă raritate este scrisoarea reginei Marie-Antoinette, încarcerată după Revoluţia franceză, în care se poate citi: "Sentimentele acelora care îmi împărtăşesc tristeţea (...) reprezintă singura consolare pe care o pot avea în aceste circumstanţe triste".
Expoziţia "Lux in arcana", luată cu asalt de vizitatori încă de la inaugurare, este deschisă până pe 9 septembrie. Documentele, prezentate cu ajutorul unui sistem special de iluminare şi protejate prin măsuri de securitate excepţionale, pot fi consultate şi pe site-ul www.luxinarcana.org.