Slujbă de pomenire pentru părintele Teodor Constantin Marian din Fălticeni

Plecarea spre zările veşniciei al celor dragi, ne dă prilejul să ne gândim mai profund la clipa plecării noastre din lumea aceasta efemeră şi schimbătoare. Cântările care înveşmântează prohodirea celui decedat au rolul de a mângâia pe cei întristaţi, de a ne aduce aminte că „...viaţa aceasta este umbră şi vis, iar în deşert se tulbură tot pământeanul...” (din Canonul slujbei de înmormântare).

Slujba înmormântării preoţilor este deosebit de adâncă, deoarece în cadrul ei se aminteşte de slujirea celui decedat în Biserica luptătoare, iar faptul că preotul este aşezat în sicriu înveşmântat arată că Taina Preoţiei străbate cerurile şi trece dincolo, în Împărăţia lui Dumnezeu.

Într-o zi mohorâtă de noiembrie, participam alături de alţi fraţi preoţi la slujba de înmormântare a părintelui Teodor sau Doruţu cum îi spuneam noi, cei apropiaţi. Era o zi cu mulţi nori şi câteva picături de ploaie. Unul dintre vorbitori, părintele Timotei Aioanei, Exarhul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, prieten apropiat cu familia părintelui Ionel Marian, tatăl decedatului, spunea că: „.. parcă într-adins trandafirii nu s-au vestejit pentru a-i împodobi calea spre cer părintelui Teodor. Născut într-o zi de 13 mai, a ales să plece dintre noi într-o zi de 13 noiembrie”.

Frumoase cuvinte a spus P.S. Ioachim, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului: „…Dumnezeu nu socoteşte vârsta omului atunci când hotărăşte să-l cheme la Sine, ci starea în care se află el.”

La Biserica Sfântul Prooroc Ilie din municipiul Fălticeni a avut loc, cu câteva zile în urmă, slujba de pomenire la 40 de zile pentru părintele Teodor. A fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către I.P.S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

În cuvântul de învăţătură, I.P.S. Teodosie a vorbit despre rolul profetului Daniel în istoria mântuirii neamului omenesc şi anume că „... el a proorocit venirea în lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu opt sute de ani înainte. Groapa cu lei simbolizează patimile noastre care trebuiesc biruite prin credinţă în Dumnezeu, postire şi rugăciune fierbinte”.

Spre finalul cuvântului de învăţătură, I.P.S. Teodosie a mai adăugat: „… am poposit la Fălticeni, cu binecuvântarea I.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, pentru a aduce o rază de mângâiere familiei colegului meu de an, părintele Ionel, acum când fiul lui, părintele Teodor este chemat spre alte zări ale existenţei”.

A urmat apoi slujba parastas pentru sufletul adormitului întru Domnul - Teodor Constantin preotul. Mulţimea de credincioşi prezentă la slujbă a dovedit dragostea şi preţuirea de care s-a bucurat părintele în timpul vieţii.

La cei 32 de ani pe care i-a avut când a plecat dintre noi, el a ştiut să-şi atragă dragostea şi respectul celor din jur. Avea ceva din înaltul cerului în suflet şi din pulberea pământului în trup.

Era o persoană care se exprima în mod liber, de cele mai multe ori deschis, sincer şi direct.

Dacă făcea vreo observaţie, puteai observa nobleţea sufletului din interior, încât te îndemna la o aprofundare mai atentă a lucrurilor.

La finalul slujbei de pomenire, IPS Teodosie a mai spus: „... sufletul părintelui Teodor aflat acum la judecata lui Dumnezeu, poartă nişte nestemate care sunt rugăciunile sale pentru cei pe care i-a botezat, i-a cununat, ori pentru care s-a rugat în această Biserică.

Să fiţi convinşi cu toţii că părintele Teodor Constantin se află astăzi în faţa lui Dumnezeu îmbrăcat în haină preoţească, fiindcă preotul rămâne preot în veac...”.

În continuare, soborul de slujitori s-a deplasat la mormântul părintelui aflat în imediata vecinătate a Altarului bisericii Sfântului Ilie, unde s-a oficiat un trisaghion şi s-a cântat „Veşnica pomenire”, în dangătul clopotelor.

A urmat o agapă de pomenire pentru sufletul adormitului întru Domnul, preotul Teodor Constantin Marian.

Veşnică să-i fie pomenirea lui, din neam în neam.

(A consemnat, Preot Carp Romică, Parohia Siliştea Nouă, Dolhasca)