Biserica vrea să reia vechea tradiţie a clinicilor medicale patronate de locaşurile de cult

Biserica vrea să înfiinţeze cât mai multe unităţi medicale, reluând astfel o mai veche tradiţie privind clinicile medicale patronate de locaşurile de cult, unde vor fi consultaţi gratuit pelerinii bolnavi care vin la slujbe, a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, a precizat că pe lângă mănăstiri şi biserici înstărite de parohii au existat încă din cele mai vechi timpuri primele bolniţe. Acestea, care au fost la început locuri de îngrijire a călugărilor bolnavi, şi-au extins cu timpul aria de îngrijire.
Şi noua catedrală va avea în apropiere un centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucureşti să fie consultaţi gratuit, iar Biserica încearcă să înfiinţeze unităţi medicale pentru cei care au nevoie de consultaţii, a anunţat recent PF Daniel.
Întâistătătorul BOR a mai spus că în aceste vremuri de criză profundă spirituală şi materială, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2012 să fie dedicat în Patriarhia Română Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor.
"În apropierea noii catedrale este prevăzută construirea unui centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucureşti să fie consultaţi gratuit, să se stabilească diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de îngrijiri imediate, să li se ofere", a spus patriarhul Daniel în cuvântul de învăţătură rostit în Catedrala patriarhală.
PF Daniel a precizat că este multă suferinţă şi este nevoie de multă vindecare sufletească şi trupească.
"Medicamentele au devenit din ce în ce mai scumpe, spitalele mai greu de întreţinut, oamenii foarte săraci şi singuri. Când ei mai sunt şi bolnavi, suferinţa creşte mai mult. Bolnavii sunt mereu în atenţia Bisericii, prin cererile care se fac la fiecare slujbă, prin săvârşirea Sfântului Maslu, prin Taina Spovedaniei care, vindecând sufletul, aduce după sine şi vindecarea trupului, prin actele de voluntariat ale medicilor în unităţile medicale de pe lângă parohii. Cu atât mai mult, în acest an toate forţele şi voinţa de bine a preoţilor de caritate, a personalului medical credincios, a tuturor celor care doresc să facă fapte de filantropie, toate acestea se vor îndrepta cu predilecţie spre bolnavii din spitale, aziluri, orfelinate şi alte aşezăminte", a mai spus patriarhul Daniel.
PF Daniel a adăugat că Biserica încearcă să înfiinţeze cât mai multe unităţi medicale. "Avem mai multe dispensare în eparhii, chiar şi în unele parohii. Avem cabinete medicale în care medicii creştini oferă consultaţii gratuite. Adesea, aceste cabinete medicale se află organizate în parohii. Avem mai multe dispensare ale Bisericii şi avem şi un spital pe care l-am înfiinţat în anul 2000 la Iaşi, numit Providenţa, adică pronia sau purtarea de grijă a lui Dumnezeu, care acum are peste 120 de medici, asistenţi şi asistente medicale. De asemenea, în apropierea noii catedrale este prevăzută construirea unui centru de diagnostic şi tratament, pentru ca pelerinii bolnavi care vin la Bucureşti să fie consultaţi gratuit, să se stabilească diagnosticul lor, iar celor care au nevoie de îngrijiri imediate să li se ofere", a precizat patriarhul Daniel.
În prezent, Patriarhia Română are 430 de centre sociale, în care primesc hrană şi îngrijire zeci de mii de persoane.

Xenodochiile, bolniţele şi spitalele mănăstirilor

Informaţii despre locuri de îngrijire datează din secolul al XIV-lea, când exista o "xenodochie" care funcţiona la Mănăstirea Prislop. Xenodochiile, numite şi "ospătării", erau adăposturile pentru călători, care erau primiţi, hrăniţi şi li se dădea şi ajutor medical dacă era nevoie. În jurul anului 1.500 sunt înfiinţate bolniţele, care au funcţionat şi la Mănăstirea Radu Vodă din Bucureşti, la Cotnari şi la Simidreni.
La 1.704, spătarul Mihai Cantacuzino a întemeiat în Bucureşti Spitalul Colţea, primul din Ţara Românească. Acesta avea 24 de paturi şi o farmacie. Al doilea spital construit în Bucureşti a fost Spitalul Pantelimon, ridicat de Grigorie Ghica al II-lea, între 1735 şi 1752, pe lângă mănăstirea cu hramul "Sfântul Tămăduitor Pantelimon". La început, spitalul avea 12 paturi "pentru cei ce ar pătimi de boale cronice", iar un medic vizita bolnavii de două ori pe săptămână. În apropiere, Grigorie Ghica a construit o serie de clădiri, grupate în jurul unei bisericuţe cu hramul "Sfântul Visarion'" pentru izolarea bolnavilor de ciumă. Ceva mai târziu, în 1762, Alexandru Moruzi a ctitorit un nou spital pentru ciumaţi, la Dudeşti.
La Iaşi, domnitorul Constantin Cehan Racoviţă a întemeiat în 1757 Spitalul "Sfântul Spiridon", pe lângă mănăstirea cu acelaşi nume. De la 30 de paturi, cât avea la început, în 1860 spitalul a ajuns la 280 paturi şi administra 13 instituţii spitaliceşti, fiind cel mai mare din Moldova.
Au existat bolniţe şi la multe dintre mănăstirile vâlcene: Bistriţa, Cozia, Horezu, Râmnicu Vâlcea, Dintr-un Lemn. Una dintre cele mai vechi bolniţe din această parte a ţării, atestată documentar, este cea de la Bistriţa, ridicată de Barbu Craiovescu. În documentele acestei mănăstiri s-au găsit însemnări despre vindecări de tifos, epilepsie, psihopatii şi ciumă. Bolniţa de la Cozia, din care azi se mai păstrează o singură clădire, a fost construită de Radu Paisie la 1542. Bolniţa de la Horezu a fost ridicată de Maria Brâncoveanu. Întregul complex, înconjurat de ziduri, s-a construit odată cu clădirea bisericii, pentru a folosi drept locuinţă călugărilor bolnavi, preoţilor, precum şi pelerinilor. La această bolniţă au fost trataţi şi bolnavi veniţi din afara mănăstirii, dovadă fiind mormintele de mireni găsite în cimitirul vechi, în urma săpăturilor arheologice.