Învierea lui Hristos, temelia credinţei şi cei ce se împotrivesc

În contextul serilor duhovniceşti organizate de A.S.C.O.R. - filiala Suceava, şi în această ultimă săptămână din luna aprilie, organizaţia studenţească vă propune conferinţa tematică „Învierea lui Hristos, temelia credinţei şi cei ce se împotrivesc”, manifestare susţinută de pr. prof. dr. Ilie Macar din Câmpulung Moldovenesc. Evenimentul va avea loc joi, 29 aprilie, la Sala de conferinţe a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, de la orele 18:00. Intrarea este liberă.

Purtătorii de Biruinţă în tradiţia iconică bizantină…

În cadrul serilor duhovniceşti tradiţionale iniţiate de A.S.C.O.R. - filiala Suceava, vineri, 23 aprilie, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă, a avut loc în sala de conferinţe a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, manifestarea tematică “Biruinţă din biruinţa Învierii lui Hristos”, susţinută de preot paroh Gabriel Herea de la biserica monument „Înălţarea Sfintei Cruci” din Pătrăuţi, de altfel prima ctitorie ştefaniană. În cuvântul său de învăţătură adresat celor prezenţi, părintele Herea a motivat iconografic biruinţa mucenicilor în lupta permanentă cu Diavolul, luptă regăsită în multe ipostaze iconice. „Învierea este o minune. Dumnezeu ia chip de om şi se ascunde în om, devenind momeală pentru Diavol. Aşadar, Dumnezeu, trecând prin viaţa pământească ajunge în Iad şi, spun Sfinţii Părinţi, că aceasta este minunea reconstrucţiei Raiului. Vedeţi, Hristos nu a acceptat ispita ca Om şi îşi duce misiunea până la capăt. Măsura iubirii lui Hristos este Crucea şi poziţia Crucii reliefează imaginea iubirii lui Dumnezeu pentru noi toţi”, a precizat părintele. Ce surprind icoanele? „Iubirea lui Dumnezeu a adunat tot ce înseamnă suflet drept în Iad. Lumina dumnezeiească s-a pogorât acolo şi toţi s-au bucurat acolo de iubirea lui Hristos, ori, iată că icoanele noastre surprind foarte bine acest lucru. Din jertfa Lui se naşte Raiul. Crucea lui Hristos îl leagă pe Diavol”, a subliniat Gabriel Herea, exemplificând prin câteva modele iconice: „Tetravanghelul dăruit Mănăstirii Sfânta Ecaterina de la Muntele Sinai în Egipt de către voievodul Ieremia Movilă, în care observăm cum Diavolul şi Moartea sunt biruiţi de Hristos şi spunem la Înviere: „Cu moartea pe moarte biruind...” Apostolii au mers pretutindeni, în toate părţile lumii, propovăduind despre Învierea lui Hristos. Conducătorii acelei lumi, din vremea apostolilor, nu puteau înţelege Învierea. Creştinii veneau cu o altă idee: ei, ca şi sclavii, erau egali în faţa lui Hristos, iar, pentru apostoli, era dorinţa de a învia cu Hristos, acceptând moartea martirică, fără a renunţa la Adevărul Învierii lui Hristos”.

„Moartea unui mucenic este mare biruinţă”

Trecând în revistă chipurile câtorva martiri militari din primele secole creştine evidenţiate în frumoasele icoane răsăritene, de la noi, din Bizanţ ori din Egipt, părintele Herea a subliniat celor prezenţi că: „Moartea unui mucenic nu este o înfrângere, ci o mare biruinţă, întâlnindu-se dincolo cu Hristos. Cetatea în iconografia Sfântului Gheorghe simbolizează Biserica, noi toţi. Biruinţa tuturor mucenicilor asupra Balaurului şi Antihristului, după cum putem vedea în fresca de la Bălineşti. Avem apoi biruinţa Omului din Hristos. Sfântul Mercurie, călare pe cal înfrângându-l pe Iulian Apostatul (împărat născut şi botezat creştin, dar care s-a lepădat de credinţă voind să renască cultele păgâne din Imperiul Roman. Este ucis într-o bătălie cu perşii în Mesopotamia şi ultimele lui cuvinte au fost, conform tradiţiei: „ai învins Galileanule!”, n.red.), de fapt împăratul îl ucide pe sfânt şi nu invers, dorindu-se tocmai să se arate biruinţa în Hristos. Avem la Suceviţa o altfel de biruinţă, a cuvioşiei, de această dată, în reprezentarea iconică a Sfântului Gherasim. Aşadar, biruinţa nu este dată doar mucenicilor, ci tuturor creştinilor indiferent de vocaţie (a familiei, a cuvioşiei), iar în fiecare vocaţie dată de Dumnezeu există biruinţă şi cale către Rai. Sfinţii militari sunt reprezentaţi călare. De ce oare? Calul este un simbol al forţelor interioare care pot fi ispitite la un moment dat. Sunt porniri trupeşti fireşti care pot fi supuse. Avem o pictură frumoasă a Sfântului Gheorghe, călare, de la Bauit din Egipt, de secol IV.” Dar, care este totuşi biruinţa creştinului? „Biruinţa creştinului care şi-a urmat drumul are o cunună. Sfinţii sunt încununaţi de îngeri şi de Dumnezeu.

Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia Armeniei, militari romani, primesc cununile, cum vedem la Bălineşti, Hârlău ori Voroneţ, dar, ne atrage atenţia un basorelief lucrat în fildeş de secol XI din Bizanţ ce se păstrează azi la Berlin: cei 40 de Mucenici şi, deasupra, îl vedem pe Hristos pe Scaunul de Judecată. Ce înseamnă acest aspect surprins de artist? Faptul că dincolo li s-a făcut deja judecata particulară, înainte de cea universală de la sfârşitul veacurilor. Dar, avem şi o reprezentare iconică cu Sfântul Gheorghe (martirizat sub domnia lui Diocleţian, n.red.) purtătorul de cap, ca şi Ioan Botezătorul, Hristos dându-i biruinţa deplină. În Macedonia, Sfântul Mucenic Mina poartă pe scut icoana lui Hristos. La Coşula, în judeţul Botoşani, ctitorită la 1535 sub domnia lui Petru Rareş, unde se păstrează jumătate din scena Judecăţii de Apoi, Hristos se prezintă la Judecata de Apoi cu semnul cuielor şi asta deoarece limita iubirii lui Dumnezeu este Crucea, iar noi trebuie să luăm din această biruinţă a Învierii!”, a concluzionat părintele Herea.

(Adrian POPOVICI)