Cod roşu după ieşirile la grătare

După un weekend cu soare, zonele verzi ale Sucevei arătă jalnic. Sucevenii au dovedit încă o dată că ştiu să se distreze şi să profite din plin de vremea cu soare, dar n-au învăţat încă să strângă mizeria rămasă în urma lor.

Resturi alimentare, sticle, pahare, farfurii şi pungi de plastic, cutii de aluminiu şi hârtii. Asta am găsit în urma sucevenilor care au preferat să-şi petreacă sfârşitul săptămânii la aer liber în zona Mănăstirii Zamcă şi a pădurii Şcheia.

Chiar dacă petrec câteva ore în jurul grătarelor şi se distrează cu muzica ce sparge boxele din maşini, amatorii de „iarbă verde” nu găsesc câteva minute pentru a strânge gunoaiele şi deşeurile rămase în urma lor.

Aşa se face că pădurile din preajma Sucevei s-au colorat nu doar în verde, ci şi în roşu, albastru şi mov de la pungile sau sticlele de bere lăsate la întâmplare. Chiar dacă lângă Zamca există tomberoane, cei care au petrecut acolo au uitat regulile bunului-simţ şi nu s-au obosit măcar să strângă resturile grămadă şi să le ducă la tomberon. Situaţia e şi mai jalnică în pădurea din zona Şcheia, unde petrecăreţii au lăsat deşeurile chiar în mijlocul drumului şi în pârâiaşul de alături.

„Responsabilitatea primăriei este să amenajeze cu echipament minim zonele respective, pentru ca cei care vin la grătar să aibă unde arunca deşeurile. Nu e responsabilitatea noastră de a face controale, putem doar sesiza aceste cazuri şi participa împreună cu Garda Regională de Mediu la efectuarea controalelor”, a declarat Constantin Proboteanu, directorul Agenţiei de Protecţia Mediului Suceava.

Amenzi de până la 2.000 de lei

La rândul său, Constantin Huţupaş, comisarul şef al Gărzii Regionale de Mediu, a precizat că instituţia îşi va începe mai intens activitatea după 1 mai, când numărul celor care vor merge la grătare va creşte.

„În perioada de grătare se fac patrulări în fiecare weekend în zonele din oraş. Deocamdată, nu am făcut nici un control pentru că nu era destul de cald”, a precizat Huţupaş.

Dacă nu există spaţii amenajate special pentru grătare, iar legea bunului-simţ nu funcţionează, ultima soluţie ar fi amenzile. „Cei care nu vor strânge deşeurile în urma lor riscă o amendă între 200 şi 2.000 de lei”, a mai adăugat Constantin Huţupaş.