Ieri a fost ultima zi în care credincioşii au mai putut mânca lapte, brânză, ouă şi peşte, întrucât s-a lăsat sec pentru Postul Mare care durează şapte săptămâni, a explicat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
"În Biserica Ortodoxă, duminică s-a lăsat sec pentru Postul Mare. Aceasta a fost ultima zi în care credincioşii au mai mâncat lapte, brânză, ouă şi peşte. Începând de astăzi, timp de şapte săptămâni, creştinii se vor abţine de la mâncarea produselor de origine animală. Dincolo de aspectul mâncării, postul înseamnă şi înfrânarea de la anumite acte, gesturi şi gânduri", a mai spus părintele Stoica.
În Biserica noastră este rânduit, ca duminica ce precede începutul postului, să fie duminica izgonirii lui Adam din rai sau «Duminica Iertării», întrucât postul nu înseamnă doar abţinere de la mâncare, ci şi fapte bune, milostenie şi împăcarea cu cei cu care suntem certaţi. Fără fapte bune, postul rămâne o dietă sau un regim alimentar, ori Biserica nu l-a rânduit în acest sens, a mai spus părintele Stoica.

 

„De nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşalele voastre”

Cum trebuie să fie un creştin care posteşte explică evanghelia zilei de duminică, a adăugat purtătorul de cuvânt.
"«Că de veţi ierta oamenilor greşalele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşalele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşalele voastre». Iertarea semenilor, este prima faptă cu care creştinii trebuie să intre în post. Ne iertăm unii pe alţii. Primele zile ale postului sunt şi zilele în care, în mod deosebit, cultivăm această virtute a iertării, pentru a trăi în pace şi comuniune cu semenii noştri. Evanghelia ne spune că trebuie să iertăm greşelile semenilor noştri, pentru ca Dumnezeu, să ne ierte păcatele noastre. Nu se poate intra în post dacă nu iertăm. De aceea, la slujba de sâmbătă (vecernia), se obişnuieşte să se exprime iertarea reciprocă, prin cererea de iertare şi împăcare cu toţi cei prezenţi la rugăciune. Prin iertarea cuiva se recunoaşte că persoana respectivă este mult mai de preţ decât o faptă a sa săvârşită la un moment dat al vieţii sale", a explicat părintele Stoica.

 

"Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii”

După cum arată Evanghelia, cel care posteşte nu trebuie să fie trist, ci să aibă o stare de bucurie: "Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău, Care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie". Mai mult, postul se ţine cu smerenie, el fiind totodată o virtute, a spus purtătorul de cuvânt al BOR.
El a adăugat că nu trebuie să postim ca să ne mândrim cu postul, să fim lăudaţi sau compătimiţi şi admiraţi în acelaşi timp. "Trebuie să postim cu smerenie şi cu bucurie tainică, fără publicitate şi slavă deşartă", a precizat purtătorul de cuvânt.
În timpul Postului Sfintelor Paşti, Biserica întreagă practică postul rânduit de Sfinţii Părinţi ai Bisericii, ortodocşilor creştini, cler şi popor. Perioada Postului Sfintelor Paşti este perioada în care toţi credincioşii sunt chemaţi să-şi schimbe comportamentul, nu dând vina pe alţii, nu acuzând sau judecând pe alţii, ci judecându-se, smerindu-se şi cerând iertare.
În timpul Postului Sfintelor Paşti trebuie să căutăm iubirea şi să ne eliberăm de păcat şi patimi, trăind în armonie cu lumea din jurul nostru. De fapt, nu numai în post ar trebui să încercăm a face fapte bune, ci în fiecare zi, a conchis Părintele Constantin Stoica.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului A început Postul Mare, care va dura şapte săptămâni.

Comentarii