Numai după calendar, de 1 martie vine primăvara! Adeseori, e ba prea frig, ba prea cald. Uneori, după câteva zile calde, vine iar viscolul şi zăpada. Bunicii noştri numeau zilele cu vreme schimbătoare, de la începutul lui martie, zilele babelor. Zilele babelor se încheie pe 9 martie, când se spune că încep moşii şi vine căldura. De fapt, pe 9 martie Biserica sărbătoreşte martiriul celor 40 de Mucenici de la Sevastia, dar oamenii mai încurcă lucrurile…
Uneori sunt mai multe zile cu frig şi zăpadă decât numărul babelor. Prin unele părţi, ţăranii le spuneau „zile împrumutate” (de primăvară de la iarnă) şi le numeau după câte o pasăre: ziua sturzului, ziua mierlei, a cocostârcului, a ciocârliei, a cucului, a rândunelelor… Una va fi ziua mieilor.
Oamenii credeau că pot „ajuta” primăvara să biruiască iarna dacă în prima zi din martie, de Baba Dochia, nu lucrează. Numai unele femei torceau, cum a tors şi Dochia pe drum, fără să-i pese de ploaie sau frig, adăpostită sub cojoace cum era.

Baba Dochia în munţi
În multe regiuni muntoase se întâlnesc aglomerări de stânci cu forme ciudate. Geologii ţi-ar spune că e vorba de eroziune, dar oamenii locului credeau că e vorba de Baba Dochia şi de turma ei. Se găsesc pe Ceahlău, la Vama Buzăului, la Izvorul Râului Doamnei, în Munţii Semenic. Şi cine nu a auzit de Babele de pe Caraiman?

Mărţişorul de azi
De când nu mai e aducător de noroc şi sănătate, mărţişorul s-a transformat de mai multe ori. Înspre 1900, bănuţul de argint a fost înlocuit cu semne de noroc din aur, argint sau metale ieftine: trifoi cu patru foi, purceluş, cărţi de joc, zaruri. Îndrăgostiţii dăruiau inimioare. Prin anii â50, după război, au apărut mărţişoarele ieftine, din lemn şi mărgele. Ca o reacţie, au apărut mărţişoarele puse sub semnul artei şi unicatului de către artiştii plastici, făcute din orice: mărgele, scoici, flori uscate, tablă, plastic, sticlă… Acum a ajuns să însemne orice! După Revoluţie s-au vândut drept mărţişoare broşe ieftine chinezeşti. Simţul afacerilor, ce vrei?! Mărţişorul a dobândit forme şi sensuri noi, statornic a rămas doar şnurul…

Ştiaţi că…
- Baba Dochia şi-a „împrumutat” numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de Biserică pe 1 Martie? Dar, atenţie, nu sunt una şi aceeaşi persoană! Sfânta Evdochia s-a lepădat de viaţa păcătoasă pe care o ducea, călugărindu-se, făcând minuni şi întorcând pe mulţi la dreapta credinţă. A trăit pe vremea împăratului Traian.
- Tot de 1 martie oamenii „îşi alegeau baba”? Adică fiecare îşi alege o zi până pe 9 martie şi cum va fi vremea în ziua respectivă aşa îi va fi şi lui inima în anul care urmează!
- În aceeaşi zi, femeile alungau puricii din casă? De exemplu, în Ţara Haţegului, strângeau gunoiul din casă şi din curte, îi dădeau foc, săreau cu toţii peste foc şi ziceau: „Mărţişor afară, mărţişor în casă, puricii, la a treia casă!”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Baba Dochia şi primăvara.

Comentarii