230 de ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Moldovei Iacob Putneanul.

Pe 15 mai s-au împlinit 230 de ani de la trecerea la cele veşnice a mitropolitului Moldovei Iacob Putneanul. Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei s-a născut în anul 1710, la Rădăuţi. A fost călugărit de tânăr la Mănăstirea Putna, unde a învăţat carte, pentru ca în anul 1744 să fie numit egumen al acestei mănăstiri. În perioada 11 august 1745 - 13 noiembrie 1750 a fost episcop la Rădăuţi, iar în perioada 13 noiembrie 1750 - februarie 1760 a fost mitropolit al Moldovei. După această dată s-a stabilit la Mănăstirea Putna, unde a trăit până la sfârşitul vieţii pământeşti. Mitropolitul Iacob Putneanul al Moldovei a fost un ierarh luminat, el tipărind peste 10 cărţi, a îndrumat şcolile din Rădăuţi şi Iaşi, şi a îndemnat părinţii să-şi dea copiii la şcoală, iar pe plan social, la îndemnul Lui, s-a desfiinţat 'darea văcăritului', dar opunându-se la reintroducerea ei a fost nevoit să-şi dea demisia din scaun. Retras la Putna, s-a ocupat de refacerea mănăstirii, adăugându-i pridvorul, zidurile înconjurătoare şi 9 clădiri din incintă. A înfiinţat la Putna o 'şcoală duhovnicească' cu un program de studii asemănător celui de la Academia 'Sf. Petru Movila' de la Kiev. A trecut la cele veşnice în data de 15 mai 1778.  (15 mai 2008)

 

Religia şi internetul, dezbatere.

Astăzi, 16 mai 2008, orele 10.00, în amfiteatrul „Dumitru Stăniloae” al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” a Universităţii din Bucureşti, Centrul de Studii Interreligioase şi Interdisciplinare organizează conferinţa cu tema: „Noile Mişcări Religioase: provocarea internetului”, susţinută de prof. dr. Jean-François Mayer de la Universitatea din Fribourg - Elveţia, expert federal al guvernului elveţian, informează Biroul de Presă al Patriarhiei Române. Conferinţa are loc în cadrul grantului-cercetare de excelenţă: „Implicaţiile religiilor asupra securităţii în contextul extinderii Uniunii Europene”, pe care Facultatea de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” a Universităţii din Bucureşti îl desfăşoară în colaborare cu Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” şi Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Valahia” din Târgovişte.

 

Lucrări de reabilitare la Mănăstirii Golia.

Lucrările de reabilitare a ansamblului Mănăstirii Golia din Iaşi vor începe săptămâna viitoare. În vederea demarării acestui proiect, la Mănăstirea Golia a avut loc, pe 15 mai, o şedinţă pregătitoare, la care au participat toate persoanele responsabile de reabilitarea aşezământului monahal. În acest sens, părintele arhimandrit Vitalie Danciu, stareţul Mănăstirii Golia, a spus cât de importantă este derularea acestui proiect de restaurare şi ce lucrări vor fi derulate: 'Această investiţie este importantă nu numai pentru mănăstirea Golia, ci şi pentru judeţul Iaşi, pentru oraşul Iaşi, şi nu numai, chiar şi pentru regiunea de nord-est, regiunea Moldovei. Pentru mănăstire este un lucru deosebit, pentru că dorim să păstrăm ceea ce am moştenit de la înaintaşii noştri, să conservăm şi să ducem mai departe istoria neamului nostru românesc. Vor fi lucrări de consolidare şi restaurare a bisericii, a turnului-clopotniţă, a zidurilor care împrejmuiesc biserica, a turnurilor de pe colţ, precum şi a arhitecturii exterioare'. Proiectul privind reabilitarea şi dezvoltarea turistică a Mănăstirii Golia a fost iniţiat prin programul Phare 2006, iar valoarea totală se ridică undeva la aproximativ 5, 2 milioane euro. Din aceste fonduri, Uniunea Europeana suportă în jur de 3, 3 milioane Euro, circa 1, 1 milioane euro provenind de la bugetul de stat, iar diferenţa este asigurată din finanţarea Consiliului Judeţean Iaşi.

 

(TRINITAS)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cronica religioasă.

Comentarii