Femeile fac tot felul de bunătăţi la cuptor, şi în special plăcinte, pe care le împart mai ales săracilor de pomană (Moşii de Florii), ca să nu păţească şi ele cum a păţit mama lui Lazăr, care a murit de dor de plăcinte;

Sunt curăţate şi împodobite cu ramuri de salcâm mormintele;

Se fac pomeni pentru odihna sufletească a celor morţi.

 

Superstiţii

În Duminica Floriilor, numită şi a florilor, stâlparilor sau a vlăstarilor, s-ar fi umplut ciubăraşul cu florile ce urmau a fi folosite la înflorirea ouălor pentru Paşti.

Despre cel care se împărtăşea în Duminica Floriilor se spunea că orice dorinţa îşi punea când se apropie de preot, se împlineşte.

Despre cei care îndrăzneau să se spele pe cap se credea că vor albi ca pomii; uneori era voie să te speli doar folosind apa descântată.

Despre vremea din ziua de Florii se crede că se va repeta în prima zi de Paşti.

Despre urzici se spune că înfloresc nemaifiind bune de mâncat.

Cine nu serbează ziua lui Lazăr se umple de pistrui;

Vitele mănâncă câteva ramuri de salcie pentru a se înmulţi şi a fi sănătoase tot anul;

În pomii fructiferi sau butucii de vie sunt şi ei la rândul lor împodobiţi pentru a da rod bogat şi mănos.

Acum se aerisesc hainele.

Această sărbătoare este şi un prilej de petrecere pentru români.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Obiceiuri în prag de Florii.

Comentarii