Educaţia trece printr-o criză fără precedent la nivel mondial. Cantitatea de informaţie şi cunoştinţe disponibile este foarte mare; un copil de şapte ani din zilele noastre are mai multe informaţii în memorie decât o persoană de 70 ani, de acum un secol sau două. Cu toate acestea, familia şi şcoala nu mai dezvoltă oameni care gândesc. De ce? Pentru că noile generaţii nu mai sunt formate pentru a gândi, ci pentru a repeta informaţii. Imaginaţi-vă un zidar care a adunat toată viaţa pietre, fără să ajungă a mai construi casa pentru care a adunat pietrele. Fenomenul acesta se întâmplă cu tinerii: adună informaţii, dar nu le folosesc pentru a clădi nimic, pentru a lega informaţiile între ele şi a le da un sens. Le adună doar în memorie, nici ei nu ştiu de ce. Gustul învăţării, al descoperirii, al cunoaşterii, e normal atunci să se piardă. Şcoala a mai încetat de a fi o aventură plăcută.

Există vreo soluţie? Psihiatrul brazilian Augusto Cury spune că da. Trebuie doar ca părinţii şi profesorii să cunoască care sunt cauzele acestei crize educaţionale şi să aplice câteva principii simple în educarea tinerilor.

 

Depresia

Care sunt cauzele crizei? Augusto Cury spune că în primul rând este de vină sistemul educaţional nesănătos: „Copiii şi tinerii învaţă cum să opereze cu fapte logice, dar nu ştiu cum să abordeze succesele şi insuccesele. Învaţă să rezolve probleme de matematică, dar nu ştiu să-şi rezolve conflictele existenţiale. Sunt antrenaţi să facă calcule fără să greşească, dar viaţa e plină de contradicţii, chestiunile emoţionale nu pot fi calculate şi nici nu au socoteală exactă. Sunt tinerii pregătiţi pentru a se confrunta cu o decepţie? Nu! Ei sunt antrenaţi doar pentru succes. Este imposibil să trăieşti fără probleme. Suferinţa ne poate construi, sau distruge. Trebuie să ne folosim de suferinţă, pentru a construi înţelepciunea. Dar cui îi pasă de înţelepciune, în era informaticii? Ne-am transformat în maşini de muncit şi ne transformăm copiii în maşini de învăţat. Am transformat memoria copiilor noştri într-o bancă de date”.

O altă cauză pentru pierderea gustului învăţării de către copii este mass-media: „Mediile de informare au sedus copiii cu stimuli rapizi şi gata preparaţi. Au devenit iubitori de fast food emoţional. Televiziunea îi transportă pe tineri, fără ca ei să facă vreun efort, în mijlocul unei incitante partide sportive, în interiorul unei aeronave, în miezul unui război sau în mijlocul unui conflict politic. Acest bombardament de stimuli nu e inofensiv. El acţionează asupra unui aspect al subconştientului, numit psiho-adaptare, care măreşte nevoia de plăceri în viaţa reală. Cu timpul, copiii nu mai găsesc plăcere în micii stimuli ai rutinei zilnice. Ei trebuie să facă multe lucruri ca să aibă un pic de plăcere, ceea ce generează personalităţi fluctuante, instabile, nemulţumite”.

Tinerii cunosc tot mai mult lumea în care se află, dar nu ştiu aproape nimic despre lumea care sunt ei înşişi. Ei ştiu rareori să ceară iertare, să-şi recunoască limitele, să se pună în locul celorlalţi. Rezultatul? „Niciodată oamenii nu au avut atâtea tulburări emoţionale şi atâtea boli psiho-somatice. Depresia rareori atingea copiii. Astăzi sunt mulţi copii deprimaţi şi fără bucuria de a trăi. Preadolescenţii şi adolescenţii dezvoltă obsesii, sindroame de panică, fobii, timiditate, agresivitate şi alte tulburări anxioase. Există chiar copii stresaţi, ceea ce este neobişnuit. ”Spune Augusto Cury: „În acest secol, rolul psihiatriei va fi cu atât mai important cu cât va fi mai slabă calitatea educaţiei”.

 

Cum se comportă părinţii buni

Această criză pare aproape fără ieşire. Totuşi, psihiatrul brazilian ne oferă câteva principii simple, care s-au dovedit eficiente acolo unde au fost folosite.

Părinţii sunt sfătuiţi să aplice cele „şapte deprinderi ale părinţilor inteligenţi”, deprinderi prin care părinţii îşi învaţă copii să gândească, să se dezvolte, să creeze. Să folosească şi succesele şi eşecurile în favoarea lor. Să înveţe cum să înainteze în viaţă, cum să devină oameni întreprinzători şi liberi. Spune Augusto Cury: „Părinţii buni dau cadouri, părinţii inteligenţi se dăruiesc pe ei. Părinţii buni alimentează corpul, părinţii inteligenţi alimentează personalitatea. Părinţii buni corectează greşelile, părinţii inteligenţi îşi învaţă copiii să gândească. Părinţii buni îşi pregătesc copiii pentru aplauze, părinţii inteligenţi îşi pregătesc fiii pentru eşecuri. Părinţii buni stau de vorbă, părinţii inteligenţi dialoghează. Părinţii buni dau informaţii, părinţii inteligenţi povestesc istorioare. Părinţii buni oferă oportunităţi, părinţii inteligenţi nu renunţă niciodată.”

Pentru profesori, Augusto Cury are de asemenea ceva de recomandat. Le propune un proiect, denumit de el „şcoala vieţii”, oferindu-le zece metode prin care ar putea să se transforme cu adevărat în dascăli buni: muzica ambientală în sala de curs, aşezarea în cerc sau în formă de U, expunere interogativă, expunere dialogată, a fi povestitor de istorioare, umanizarea cunoaşterii, umanizarea profesorului, lauda înaintea criticii, administrarea gândurilor şi a emoţiilor, participarea la proiecte sociale.

Este o invitaţie foarte incitantă cartea profesorului Cury; este o pătrundere în universul de taine al omului şi o încercare de a-l desluşi puţin.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Părinţi străluciţi - profesori fascinanţi” de Augusto Cury.

Comentarii