(n. 6 octombrie 1902 - d. 3 decembrie 1991)

Petre Ţuţea s-a născut în satul Boteni, Muscel, în familia unui preot.

A studiat la Liceul "Neagoe Basarab" din Câmpulung-Muscel şi la Liceul "George Bariţiu" din Cluj. A urmat Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, ajungând doctor în Drept administrativ, Magna cum Laude, 1929 În anul 1932 Fondează revista Stânga: linia generală a vremii unde semnează cu pseudonimul Petre Boteanu. La ziar colaborează Sorin Pavel şi Petre Pandrea - autorii Manifestului Crinului Alb (Gândirea, VIII, nr. 8-9/1928) şi Traian Herseni, Petru Comarnescu, Mihai D. Ralea. În 1933 este Referent în Ministerul Comerţului şi Industriei, instituţie care în 1936 îşi va schimba numele. Între anii 1933-1934 a fost ataşat la Legaţia economică română din Berlin, unde se întâlneşte cu Nae Ionescu. În 1935 a scris şi a publicat Manifestul revoluţiei naţionale împreună cu Sorin Pavel, Ioan Crăciunel, Gheorghe Tite, Nicolae Tatu şi Petre Ercuţă. Între anii 1936-1939 a fost şef de secţie în Ministerul Economiei Naţionale, Biroul de publicaţii economice şi propagandă. În 1940 a fost şef de secţie în Ministerul Comerţului Exterior.

Colaborează la diverse publicaţii, în special la ziarul "Cuvântul", condus de Nae Ionescu, unde publică numeroase articole, studii de economie şi politică. Printre ceilalţi colaboratori ai ziarului se aflau Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcănescu şi mulţi alţi intelectuali ce făceau parte din generaţia anilor 1930. Între 1940-1944 a fost şef de secţie în Ministerul Războiului.

Între anii 1944-1948 a fost Director de studii în Ministerul Economiei Naţionale.

După invazia comunistă în România, Petre Ţuţea este arestat şi anchetat fără condamnare timp de 5 ani (1948-1953), apoi este arestat din nou pe 22 decembrie 1956 sub acuzaţia de uneltire contra ordinii sociale. Este condamnat la zece ani închisoare în 1957, apoi i se intentează un nou proces în 1959 şi este condamnat la 18 muncă silnică, din care a executat 8 ani (1956-1964) în diverse penitenciare, mai ales cel de la Aiud, fiind eliberat în timpul amnistiei din anul 1964, cu sănătatea zdruncinată în urma torturilor din închisoare.

Continuu sub observaţia agenţilor securităţii comuniste, Petre Ţuţea a suferit enorm, dar cu stoicism, şicanele lor repetate. Numeroasele descinderi la locuinţa sa modestă au dus la confiscarea a numeroase manuscrise, studii şi materiale, printre care o copie a proiectului Prometeu. Către sfârşitul vieţii a început o "Antropologie Creştină" concepută schematic în 6 capitole:

1 - Problemele, sau Cartea întrebărilor;
2 - Sistemele, sau Cartea întregurilor logice, autonom-matematice, paralele cu întregurile ontice;
3 - Stilurile, sau Cartea unităţilor cultural-istorice şi a modalităţilor estetice ale artelor, sau Omul estetic;
4 - Ştiinţele, sau Disciplinele spiritului omenesc;
6 - Dogmele, sau Situarea spiritului în imperiul certitudinii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Petre Ţuţea - economist, eseist, filosof şi om politic.

Comentarii