„Poporaţiunea noastră rurală”

„Poporaţiunea noastră rurală”

„Poporaţiunea noastră rurală se compune din mai multe straturi, cari apar în următoarea  divisiune: fruntaş, mijlocaş, codaş şi palmaş. Fruntaşul are mai multe fălci de loc, produce fruct în prisos şi prisosul îl vinde, face prasilă de vite şi eventual poartă ceva negoţ cu vite sau produse agricole; mijlocaşul are în proprietate atâta avere câtă îi ajunge pentru susţinerea unei familii; codaşul posede casă şi ceva loc, este necesitat a’şi completa venitul prin muncă prestată în afară de gospodăria sa; palmaşul nu posede nemic, doară numai o căscioară şi este muncitor de zi agricol”.

„Deşteptarea”, Anul X, nr. 22, Cernăuţi, Duminecă 17/30 Martie 1902.

„Se schimbă banii...”

„Cu puţin timp în urmă circula un zvon care a pus pe gînduri multă lume. Stabilizarea. Se schimbă banii. Unii (şi nu puţini) au rămas nepăsători. Au primit ştirea ca pe un oarecare divertisment în monotonia zilelor ce curgeau ciudat de asemănător. Alţii au dat semne evidente de îngrijorare. Şi mai ales cei care au fost martori ai evenimentului care avusese loc în ianuarie 1952. Îşi aminteau că banii strînşi în multe cazuri cu greu nu mai puteau fi folosiţi decît cel mult pentru aprinderea focului. Dar vremea a trecut. Nu s-a întîmplat nimic. Adică s-a întîmplat ceva nemaipomenit. Nu s-au schimbat banii. S-a schimbat viaţa. A venit Revoluţia şi totul a luat un alt curs. Schimbări pe toate planurile...aşa că orice om chibzuit se vede în faţa aceleiaşi întrebări de-acum cîţiva ani. Ce facem cu banii? Acum cînd se pune problema restructurării economiei este firească dorinţa fiecăruia de a face o investiţie cît mai rentabilă. Şi pentru ce această preocupare? Pentru un profit cît mai mare. Pentru o viaţă cît mai confortabilă...mobilă, casă, maşină...”-

„Speranţa” (Societatea Speranţa a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea din România), Anul I, nr. 1, Martie 1990.