„Pomicultura”

„Asociaţiunea clerului ortodox bucovinean”

„De ani întregi se pronunţă dorinţa generală de a vede clerul întrunit într’o societate care să dee directiva în activitate; căci, dică duşmanii ce vor dice, clerul, în ţerişoara noastră, e dătător de ton, căci cine formează majoritarea inteligenţei noastre române, dacă nu clerul? Cine conduce direct poporul, cine-l mângăe în supărare, cine-l încuragează în disperare, dacă nu preotul? Al cui e meritul dacă nu al preoţimei, că poporul începe a-şi trimite copiii la focare mai înalte de cultură şi, în modul acesta, câştigă o inteligenţă şi din popor, care cunoaşte cel mai bine durerea lui?”.

„Patria”, Anul II, nr. 88, Cernăuţi, Februarie 1898.

„O statuie a lui Ştefan cel Mare în Suceava?”

„Încă un proiect, de care se vorbeşte de ceva timp, care ar fi ajuns chiar în faza ofertelor, şi pe care noi îl considerăm fără rost, a ajuns în actualitate. Ar fi vorba de o statuie ecvestră a lui Ştefan cel Mare, ca cea de la Iaşi, care ar costa vreo 80.000 de lei. Noi însă zicem: dacă este un oraş în cuprinsul României, care să nu aibă nevoie de o statuie a Marelui Voievod, e Suceava, unde el însuşi ne-a lăsat monumentul ce nu poate fi întrecut: Cetatea”.

„Suceava”, Anul I, nr. 9-10, Februarie 1935.

„Pomicultura”

„Tradiţia existentă în bazinele Rădăşeni, Fălticeni, Buneşti, Valea Glodului şi altele a fost continuată şi dezvoltată - pe baze ştiinţifice - în anii socialismului. Dacă în cincinalul 1960-1965 extinderea culturii pomilor a cunoscut o creştere însemnată (3.517 ha), proporţionarea speciilor pomicole făcîndu-se în favoarea mărului, perioada 1966-1970 s-a caracterizat prin aplicarea în complex a celor mai noi tehnologii: plantări în sistem intensiv, mecanizare diversificată, chimizare la nivelul cerinţelor. Patrimoniul pomicol al judeţului a fost reprezentat în 1970 de 7.837 ha, din care 4.789 ha în sectorul socialist”.

„Zori noi”, Anul XXV, nr. 7206, Suceava, Sîmbătă 20 februarie 1971.