Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
joi, 23 iun 2011 - Anul XVI, nr. 146 (4744)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9751 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5879 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Ion DRAGUSANUL

Ion DRĂGUŞANUL


DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I)

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I). Ca şi Dorna Candreni, Vatra Dornei, numită, iniţial, Dorna, ca şi apa, nu-şi poate despărţi rădăcinile străvechi de cele ale Câmpulungului Moldovenesc, data atestării documentare putând fi considerată cea de 14 aprilie 1411.

Întâmplările obşteşti dornene, deja localizate în acest ţinut, ţin de veacurile mai de tihnă şi poate de aceea abia în 13 septembrie 1688 au loc tranzacţii cu poieni şi prin munţii din partea locului, Mihăilă Dodul cumpărând poiana lui Bărnar şi muntele Bărnariul de la Gherasim Maleş şi de la Ionaşcu Porcul, cu 9 lei bătuţi, 2 boi şi 6 groşi de miţă albă, deci cu o sumă mai mult decât modestă.

În 9 iulie 1728, Petrea Cărnul şi fraţii săi, Vasile Păţilica şi Todaşcu Ştefănel, toţi din „satul Dorna”, dau mărturie lui Nil, egumenul Voroneţului, precum că moşia sa „de pe Bărnariu, din gura Plutoniului în sus”, pe care dornenii cică „au stăpânit-o pe nedrept”, ar fi a mănăstirii Voroneţ, după cum scrie uricul acesteia, şi se obligă să dea adetul cuvenit sfinţilor călugări pentru folosirea acestei moşii.

În 5 decembrie 1757, sunt menţionaţi „doi preoţi ce sunt la Dorna”, în „Uricul Cămpulungului”, Grigore Ioan Callimah Vodă scutindu-i pe cei doi de dări.

În 16 iunie 1768, când Vasile Todaşcu şi Candrenii îşi dispută Runcul Dornei, „fruntaşii satului Dorna”, Ion a Irinii, Constantin Todirean, Vasile Iuga, Ioniţă Negre, Toader Buzilă şi Gavril Rogină, decid că „acel runc este sătescu, ca să cosească cu toţii sau să-l pască cu toţi”

Între anii 1748-1774, se stabilesc la Vatra Dornei emigranţii transilvăneni Giorge Doşogais (Rodna), Gavril Ungurean (Berghia), Marin Faun (Berghia), Vasile Gr. Ungurean (Berghia), Marin Danilă (Berghia), Nichifor Ungurean (Râpa de Sus), Petru Ungurean (Rodna), Vasile Goma (Berghia), Constantin Bercu (Topliţa), Tudor Mare (Budacul Românesc), Iosif Ştreangă (Rodna), Gavril Truţă (Topliţa), Procop Racioc (Topliţa), Chirilă Fuavagui (Topliţa), Vasile Gilianu (Căila), Ion Bomohaz (Rodna), George Morariu (Budacul Românesc), Horea Ardini (Jelna), Iacob şi Nistor Frâncu (Jelna), Tudor Gotha (Rodna), Ion Cătană, Ion Gherman (Râpa de Sus), Filimon Moroşan (Budacul de Sus), Florea şi Mihai Brofori (Şieuţ), Lupu Ungurean (Bistriţa), Matiaş Marian (Berghia), Mihai, Macovei şi Vasile Ungurean (Rebra Mare).

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează în Dorna „319 – toată suma caselor”, însemnând 6 popi, 4 panţiri, 1 dascăl, 10 femei sărace şi 298 birnici, între aceştia fiind: Gavril Vântu, Grigori Miedria, Lupul Panga, Vasile sin Tănasei, Ion Catană zet Cozah, Nicolai Ciocârlan, Giorgii Iuga, Toader, olar, Cârstea Lopată, Vasile Cozah, Ion Cozah, Niţul sin Cozah, Andrieş sin Chiruţă Miedria, Vasile Dandul, Crăciun Lăstun, Ion Toderianu, Grigori sin Ştefan, Petrea sin Ştefan, Chiriţă Dolhescu, Timofte sin Dumitru Todoşico, Grigori sin Dumitru Todoşico, Toader Miedria, Dumitru Todoşico, Iacob Todoşico, Ion Cornia, Ion sin Ion Cornia, Vasile a Irinei, Vasile zet lui, Grigoraş sin Irinei, Miron sin Grigoraş a Irinei, Chiruţă Miedria, Andrieş Ciotârcă, Todosia, babă cu holtei, Simion Mustea, Ion Mustea, Petrea Mustea, Andrieş Mustea, Vasile Budăi, Nicolai Nacul, Vasile Florea, Alecsa Dranca, Georgii Dranca, Ştefania Mivovanca cu holtei, Ion sin ei (fiul Ştefaniei), Florea Bizum, Toader sin Petrea Irinei, Toader, ungurian, Nicolai Diacul, Ion Diacul, Georgii Pizdele, Vasile sin Pizdelei, Dumitru Pizdele, Andrieş Pizdele, Ion sin Dumitru Pizdele, Toader Pizdele, Iliana săracă cu holtei, Ion Miedria, Nastasia Iroae cu Gavril holtei, Vasile sin Iuga, Nicolai sin Negrii, Costandin Todirian, Toader Buzilă, Grigoraş Druga, Irimia Odochian, Gavril Odochian, Ioana săracă cu Petrea holtei, Toader Nacul, Gavril Nacul, Dumitru, ungurian, Irina Florea holtei, Nicolai sin Petrea Palaghei, Toader Mălăeş, Gavril Boncheş cu mamă, David Boncheş, Vasile sin Nicolai, diac, Ion zet Varvarii, Grigori sin Iuga, Ion Porcu, Ion, ungurian, cârciumar, Andronache, jitar, Ion, olar, Ion Subţirel, Petrea Subţirel, Chiruţă Subţirel, Dămian Subţirel, Gavril Ţicşa, Georgii Dranca, Grigori sin Nichituş, Nistor Mazga, Vasile Mazga, Vasile Pântea, Nichita sin Pântea, Ion Mititel, Petrea zet Vasile Pântea, Toader Subţirel, Ion Zoian, Sandul Mivovan, Acsinte zet Mivovanu, Filip Iuga, vornicel, Precopi Dranca, Vasile Iuga, Nicolai Ursaca, Toader a Nichitei, Iosif Dranca, Ion Nichituş, Nicolai Nichituş, Vasile Ursaca, Lupul sin Mariei, Costandin sin diacul, Ştefan brat lui, Andrieş tij brat lui (de asemenea frate lui), Dumitraşco sin Măriuţii, Ion Pomogaci, Petrea sin Irinei Negroaei, Grigoraş Rogină, Ilieş zet popei Mihăilă, Chiruţă sin Irinei, Petrea a Irinei, Ion sin Petrea a Irinei, Luca sin Pardău, Grigori brat lui (frate lui Luca Pardău), Ion Pardău, Simion Pardău, Maftei sin Gavril Candrea, Gavril Candrea, Acsinte Candrea, Ion sin Candrea, Miftodii sin Candrei, Mihăilă, ungurian, Nistor Candrea, Denisă Candrea, Toader Candrea, Constandin Candrea, Manole, diac, Simion Candrea, Dumitraşco sin Candrea.



[1] ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, I, Chişinău 1975, p. 252

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I).
 Vizualizări articol: 906 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 2 voturi
DORNA-VATRA sau VATRA DORNEI (I)5.052

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Ilona trimis de
(23 iun 2011, 12:38:38
chiar ieri am fost in V.Dornei....din pacate, nu mi-a placut ( nu am fost de vreo 6 ani), murdar, strazi distruse......oras de munte, fara coppaci, fara flori, fara nimic....nici acel renumit parc nu mai este ce era........nimic atractiv......
insa, felicit primarii si locuitorii oraselor: Falticeni, Radauti, G.Humor......bijuterii......

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Cum considerați că ar trebui aleși primarii și presedinții de Consilii Județene?

Un tur de scrutin
Două tururi de scrutin
Nu știu / Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei