Pagina de carte: Yvonne Hirdman - „Contesa roşie. O istorie europeană”

Cartea biografică a scriitoarei Yvonne Hirdman „Den röda grevinnan. En europeisk historia” („Contesa roşie. O istorie europeană”), apărută deocamdată numai în limba suedeză la Editura Ordfront, carte care prezintă cronica familiei sale care a trăit şi a făcut afaceri în Bucovina la începutul secolului trecut, a figurat mai multe săptămâni în topurile literare din Suedia.

De la Bucureşti, la Cernăuţi şi Rădăuţi

Yvonne Hirdman(născută în anul 1943) este cercetător şi profesor de istorie la Universitatea din Stockholm şi Universitatea Södertörn.

Este autoarea a numeroase lucrări ştiinţifice în domeniul istorii şi al studiilor de gen. În 2005 i s-a acordat prestigiosul premiu Kellgren al Academiei Suedeze.
Volumul „Den röda grevinnan. En europeisk historia”, care a fost lansat la începutul acestui an (volum pe baza căruia Institutul Cultural Român de la Stockholm a organizat, la sfârşitul lunii aprilie a.c., o întâlnire între autoare şi scriitorul şi jurnalistul Anders Björnsson, pentru a evidenţia referinţele româneşti ale romanului) le are în prim-plan pe mama scriitoarei, Charlotte Hirdman, şi pe bunica maternă, Emilie Redard.

Bunica Yvonnei Hirdman (care s-a născut în Elveţia, dar şi-a petrecut câţiva ani din tinereţe într-un pension din capitala României) considera Bucureştiul (în care-a trăit între anii 1900 şi 1903) ca fiind o „capitală mică şi cochetă”.

După căsătoria cu un german, Fritz Schledt, şi naşterea celor trei copii (Charlotte, Otto şi Leni), Emilie s-a mutat cu întreaga familie în Bucovina, stabilindu-se mai întâi, în anul 1912, la Cernăuţi, iar mai apoi, din anul 1914, la Rădăuţi, unde soţul acesteia a cumpărat o librărie şi unde au trăit până în anul 1932.

Contesă baltică, iubita unui comunist german

În primele capitole ale cărţii, în care evocă copilăria mamei sale, Yvonne Hirdman (care în perioada documentării pentru scrierea acestui roman a vizitat Rădăuţiul, căutând în arhiva oraşului documente referitoare la familia ei) face referire la diversitatea culturală, etnică şi lingvistică a Bucovinei, evidenţiind locul important pe care această provincie a avut-o în Europa de Est la începutul secolului trecut.

Destinul zbuciumat al fa­mi­liei, similar cu viaţa din Europa acelor ani, se răsfrânge şi asupra Charlottei (mama autoarei, care s-a născut în 1906 în Estonia, a copilărit în Rădăuţi, iar în anii ’20 a ajuns la Berlin şi Weimar, pentru ca apoi, în anii ’30, să se reîntoarcă în locurile natale intrate în componenţa Uniunii Sovietice).

Charlotte care şi-a trăit viaţa pe întreg continentul european (de la Berlin şi Zurich, la Praga, Moscova, Copenhaga, Paris, mai întâi ca soţie a unui conte baltic, apoi ca iubită a unui comunist german) a ajuns în timpul celui de-al doilea război mondial în Suedia, s-a căsătorit (devenind Charlotte Hirdman), a născut trei copii şi a rămas acolo până la moartea sa, în anul 1966.

O carte care, tradusă în limba română, va trezi, cu siguranţă, interesul cititorilor

Romanul Yvonnei Hirdman (care vizează viaţa familiei între anii 1906 - 1945, cu un epilog la moartea mamei sale, în 1966) a fost foarte bine primit de criticii suedezi, a avut recenzii elogioase în presa de specialitate, figurând mai multe săptămâni în top 10 al principalului coti­dian suedez, „Dagens Nyheter”.

Cartea, care a beneficiat de recenzii elogioase în cotidienele „Svenska Dagbladet”, „Helsingborgs Dagblad”, „Sydsvenskan”, „Kristianstadsbladet”, a trezit deja interesul unor edituri din România, pentru traducere şi publicare. O carte care, tradusă în limba română, va trezi, cu siguranţă, interesul cititorilor.