Sfințirea apei de Bobotează în mijlocul mulțimii de credincioși aflate la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”

Botezul Domnului, sărbătoarea luminii și a revărsării de har, a fost sărbătorit sâmbătă, 6 ianuarie 2024, de mii de credincioși care au ales să fie prezenți la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.

Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârşită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, pe scena amenajată în curtea mănăstirii, împreună cu părinții și diaconii slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.

Cuvântul de învățătură, explicația evangheliei din Ziua Bobotezei, a fost adresat mulțimii de credincioși de pr. dr. Ilie Macar, paroh al Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a săvârșit Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare), după care credincioșii au fost binecuvântați prin stropire cu Agheasmă Mare și au primit pachete cu anaforă.

Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare) se pregăteşte în fiecare an în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului.

Sfânta Cruce și mănunchiul de busuioc, numit și sfeștoc (de la cuvântul „sfeștanie”, însemnând „sfințire”), au fost afundate (cruciș) în apă de către preoți. După cum explică teologii, „invocarea Duhului Sfânt, care coboară peste apă prin mâna preotului, curățind-o, sfințind-o și dându-i putere asupra duhurilor necurate, asupra bolilor și patimilor, se face mai înainte de a se înmuia Sfânta Cruce și busuiocul în apă și a se intona troparul Bobotezei. În consecință, nu busuiocul muiat în apă îi dă acesteia puteri harice”.

Preoții au cântat Troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat…”, cântare care sintetizează teologia acestei sărbători.

Cum se consumă Agheasma Mare

Praznicul Arătării Domnului sau Bobotezei a fost un bun prilej pentru unii credincioși de a-și reînvia amintirile din copilărie, atunci când, copii fiind, în Ajun de Bobotează (zi de post), strigau în cor „Chiraleisa” (cuvânt care provine din rugăciunea grecească Kirie eleison”, care înseamnă „Doamne miluiește!”), vestind sosirea preotului la casele gospodarilor cu „Iordanul”.

Copiii erau răsplătiți cu colăcei, dulciuri și fructe. Casele sătenilor erau primenite, pe masă erau așezate mai multe bucate de post, preotul era întâmpinat de gazde cu o lumânare aprinsă, acesta stropea cu Agheasmă bucatele și fiecare cameră, apoi gazdele se alăturau preotului și copiilor care strigau Chiraleisa și mergeau, împreună, la vecini, să vestească Botezul Domnului. Sucevenii și-au amintit, poate, și de gerul Bobotezei, un bun prilej de a se confecționa cruci de gheață în curțile bisericilor.

Sâmbătă, 6 ianuarie 2024, în municipiul Suceava nu au fost mai mult de 3 grade Celsius. În curtea mănăstirii a fost ridicată o cruce de gheață, ce purta și un șnur tricolor.

Credincioşii au aflat de la Înaltpreasfințitul Părinte Calinic (predica a fost postată pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților) cum se consumă Agheasma Mare, chiar din ziua Botezului Domnului, 6 ianuarie, până la Odovania Praznicului Botezului Domnului, pe nemâncate,„spre sfinţirea sufletelor şi a trupurilor”, pentru a primi din partea lui Dumnezeu „sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare”: „Credincioşii primesc Agheasma Mare şi anafora. Şi întocmai le vor lua, în această ordine, timp de o săptămână de la Bobotează; după aceea, vor primi Agheasma Mare, dacă în prealabil s-au mărturisit, cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma Mare se foloseşte şi la <botezul de necesitate> al copiilor, în caz de boală, la curăţirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la stropirea holdelor, a viilor şi a grădinilor bântuite de lăcuste, la sfinţirea crucii, a icoanelor, a vaselor de cult, a troiţei, a clopotului, a antimisului, a Sfântului şi Marelui Mir şi a bisericii”.

Sticle cu Agheasmă Mare, împărțite credincioșilor

Unii credincioşi ne-au spus că păstrează pe tot parcursul anului, într-un loc curat, Agheasma Mare, și stropesc cu ea casa atunci când simt că „nu le merge bine”, rostind cu evlavie mai multe rugăciuni.

Pentru a se evita aglomerarea credincioșilor, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au primit sâmbătă Agheasma Mare în cele aproximativ 10.000 de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2024 de monahi, monahii și tineri voluntari.

După sfințirea cea mare a apei, mai mulți voluntari au mers cu cărucioarele prin mulțimea de credincioși, iar aceștia au luat Agheasma Mare. Pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” au fost așezate și mai multe butoaie cu Agheasmă Mare, din care unii credincioși au putut să-și ia singuri apă sfințită, în recipientele aduse de acasă. Lângă scenă au fost puse mai multe coșuri de nuiele în care se aflau sticle cu Agheasmă Mare. Oamenii au putut să ia chiar mai multe sticle, și pentru cei care din anumite motive nu au ajuns la biserică.

„Să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu”

Sfinţirea cea mare a apei se face, după cum a explicat în cuvântul de învățătură Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,încă din secolul al IV-lea, atât în Ajunul, cât şi în ziua Praznicului Botezului Domnului, când se botezau catehumenii. „Sfinţirea aceasta amintea de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos Care, venind la Iordan să Se boteze, <a sfinţit apele> şi <a ridicat firea omenească la înălţime>, cum spune una dintre cele trei rugăciuni.În primele secole, slujba sfinţirii celei mari a apei se făcea după o rânduială a patriarhului Proclu al Constantinopolului. Actuala rânduială o datorăm patriarhului Sofronie al Ierusalimului (secolul al VII-lea)”, a explicat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care a îndemnat credincioșii să folosească prilejul sărbătorii de Bobotează pentru a-și examina cum și-au îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez „prin naşi, martorii noştri, şi, căindu-ne pentru infidelităţile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viaţă în slujba lui Dumnezeu. Numai aşa ne vom putea păstra vie conştiinţa nobleţei de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl şi de fraţi ai lui Hristos în Duhul Sfânt”.

La finalul slujbei de Bobotează, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic le-a urat celor prezenți „ani mulți și buni, cu sănătate și sporite împliniri de la Dumnezeu. Să ne ajute Dumnezeu, Drăguțul, ca și în anul acesta să putem face lucruri mari, cu mijloace mici, în condiții grele, dar să le facem”.