Dieta macrobiotică – secretul unui corp suplu și sănătos (I)

„Minte sănătoasă în corp sănătos”; de mii de ani, oamenii inteligenți i-au învățat pe alții că acest deziderat este rezultatul echilibrării dietei și vieții zilnice, ca și a calității gândurilor noastre. Se pare că în vremurile moderne mulți au uitat de această necesitate dovedită de timp, totuși niciodată nu e prea târziu s-o redescoperim și s-o aplicăm pentru a ne îmbunătăți sănătatea și pentru a fi fericiți. Abordarea macrobiotică a dietei și modului de viață reprezintă expresia modernă a principiilor enunțate.

Într-o măsură tot mai mare, conștiința publică este de acord cu principiile pe care macrobiotica le răspândește de multe decenii. O mare atenție se acordă importanței unei diete corecte - reducerea consumului de grăsimi, a alimentelor rafinate și tratate chimic, a deserturilor bogate în zaharuri, precum și a alcoolului, cofeinei și sării. În mod frecvent se recomandă consumul sporit de alimente bogate în fibre vegetale, de fructe și legume, de cereale integrale și fasole, de pește cu carne slabă, de băuturi neexcitante și de alte produse naturale. Toată lumea este conștientă acum de importanța exercițiilor fizice și a aerului proaspăt, ca și de cea a modelelor de gândire pozitivă destinate reducerii stresului.

Abordarea macrobiotică oferă o înțelegere mai detaliată și rafinată; ea ne permite să reglăm toți acești factori în scopuri precise și în funcție de nevoile individuale. Înțelegând principiile yin și yang, putem constata utilitatea fiecărui aliment și putem echilibra diversele lor proprietăți cu factorii yin și yang din mediu. Apoi, putem beneficia de calitățile yin și yang ale alimentelor printr-o alegere corectă a metodelor de preparare. Astfel, mâncarea și modul de viață se constituie într-unul dintre cele mai importante mijloace de îndreptare a sănătății personale spre o stare preponderent yin sau preponderent yang, cu orientare spre activitate mai mult fizică sau mai mult spirituală, mai activă sau mai receptivă, în funcție de ceea ce vrem să executăm și de tipul calităților pe care le dorim promovate.

În continuare, vă oferim o sinteză a celor mai importante principii ale dietei și modului de viață macrobiotic.

Recomandări macrobiotice:

1. Cereale integrale. Se recomandă ca minim 50% din volumul flecarei mese să includă cereale integrale, cum ar fi orezul brun, orzul, meiul, ovăzul, porumbul, secara, grâul și hrișcă care pot fi gătite într-o mulțime de feluri. Rețineți că o mică parte din această cantitate poate fi formată din tăiței sau paste făinoase, pâine fără drojdie, precum și alte produse din cereale integrale parțial prelucrate.

2. Supe. Aproximativ 5% până la 10% din hrana zilnică poate include supe făcute din legume, vegetale marine, cereale integrale sau fasole.

3. Legume. 20% până la 30% din consumul zilnic poate include legume. Majoritatea pot fi gătite în diferite moduri (de exemplu sub formă de sote cu puțin ulei de susan sau de porumb, fierte pe aragaz sau la cuptor, folosind drept mirodenii sos de soia sau sare marină). Unele dintre ele pot fi consumate crude, sub formă de salate. De asemenea, puteți mânca zilnic, în cantități mici, legume murate necondimentate.

Legumele ce pot fi consumate zilnic includ toate varietățile de varză și conopidă, dovleac, creson, păpădie, muștar, praz, ceapă, napi, dovlecei, nuci, piciorul-cocoșului, pălămidă, morcovi, ca și alte varietăți de sezon.

Evitați consumul frecvent de cartofi, roșii, vinete, ardei iuți, asparagus, spanac, sfeclă. Evitați de asemenea maioneza și sosurile grase.

4. Fasolea și legumele marine. Aproximativ 5-10% din dieta zilnică trebuie să includă fasole și vegetale marine. Varietățile de fasole cele mai potrivite pentru un consum regulat sunt năutul și lintea, dar pot fi întrebuințate și altele, ca și produsele din fasole. Vegetalele marine, algele comestibile, mușchiul irlandez se pot prepara într-o mulțime de feluri. Ele pot fi gătite cu fasole sau legume, folosite în supe sau servite separat, ca garnituri, condimentate cu puțin sos de soia, sare marină, oțet de orez brun, stafide și altele.

5. Alimente ocazionale. Dacă este necesar sau dacă doriți, o dată până la de trei ori pe săptămână, puteți include, în proporție de 5-10% din hrana zilei respective, pește proaspăt cu carne albă (plătică, calcan, cod, crap sau păstrăv).

Fructele sau deserturile pe bază de fructe, incluzând fructe proaspete, uscate sau gătite, pot fi, de asemenea, consumate de două-trei ori pe săptămână. Sunt preferate fructele locale și cele dezvoltate în condiții normale. Dacă trăiți într-un climat temperat, evitați fructele tropicale și semitropicale, consumându-le pe cele specifice zonei temperate – mere, pere, prune, piersici, caise, fructe de pădure și pepeni. Nu este recomandat consumul exagerat de sucuri din fructe, deși, ocazional, mai ales în zilele călduroase, puteți face anumite excepții în funcție și de sănătatea dv.

Psiholog Mihai Moisoiu

Tel. 0753 937 223

www.mihaimoisoiu.ro

E-mail: mmmoisoiu@gmail.com