A doua ediţie a „Balului vienez”, la Fălticeni

Asociaţia „Fălticeni Cultural” a organizat în seara zilei de joi, 27 februarie, la Salonul vienez al Hotelului „Turist” din Fălticeni, a doua ediţie a „Balului vienez”, o manifestare care are scopul de a reînvia valorile unei epoci apuse, ce a avut un rol marcant în cultura acestui oraş, unde cele mai frumoase baluri se organizau, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în sala de bal de la etajul primăriei.

Evenimentul are scopul de a crea valori, atitudini, contexte sociale şi de a uni elitele acestui oraş, dar are şi o componentă caritabilă, care are scopul de a sprijini activitatea teatrală din urbea de pe Şomuz şi obţinerea licenţei pentru difuzarea filmelor la Cinematograful „Vladimir Găitan”, din Fălticeni, singurul cinematograf gratuit din România. Printre cei peste 300 de fălticeneni, suceveni, ieşeni şi botoşăneni prezenţi la bal, s-au numărat şi reprezentanţi ai mediului de afaceri local, dar şi cei trei localnici care şi-au anunţat candidatura la funcţia de primar al municipiului la alegerile din luna iunie: Gheorghe Cătălin Coman, George Mîndruţă şi Ionel Vasiliu.  

Şampanie şi „Portrete amintire”

Conform tradiţiei balurilor vieneze, invitaţii au fost întâmpinaţi cu un pahar de şampanie, după care au putut face o fotografie oficială în spaţiul special amenajat. Pe tot parcursul balului, maestrul Mihai Pînzaru – PIM a oferit gratuit doritorilor „Portrete amintire”.

Ceremonia de deschidere a fost una simplă, în care preotul Liviu Mihăilă, preşedintele Asociaţiei „Fălticeni Cultural”, şi prezentatoarea balului, Ştefania Mihăilescu, au prezentat invitaţii de onoare: Cvartetul de coarde “Passione” din Bucureşti, solişti de la Opera Naţională din Iaşi, Tango Abrazo, studenţii de la Secţia coregrafie din cadrul Universităţii de Arte din Iaşi, dar şi sponsorii şi partenerii cu ajutorul cărora acest proiect frumos, care reuneşte elita oraşului, a ajuns la ediţia a doua.

Trei nume mari ale Operei Naţionale din Iaşi, prezente la Fălticeni

Balul a fost deschis de Cvartetul “Passione” (Violeta Tuţă Popescu – violoncel, Alexandra Nicolae – vioara I, vioara a II-a, Andreea Diana Crăciunescu – vioara I, vioara a II-a, voce, Mădălina Mihalache – violă) cu imnul regal „Trăiască Regele” de Eduard Hunsch, după care au urmat melodii cum ar fi “Valsul florilor” de P.I. Ceaikovscki, „Dunărea Albastră” de J. Strauss, tangourile „Parfum de femeie” şi „Jalousie” de Jacob Gade, şi alte melodii cunoscute care i-au scos la dans pe cei prezenţi.

Au urmat două momente ale copiilor, valsul „Viennese Waltz”, coregraf Dana Cogălniceanu şi „Valsul fluturaşilor” dansat de grupul „Angels” al Şcolii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu”, coordonator prof. Luminiţa Pavăl, prezentarea tinerilor fiind o altă tradiţie a balurilor de societate prin care ei îşi fac debutul în societate cu această ocazie. Şi în acest an, pe lângă cursurile gratuite de vals şi tango, tinerii care s-au înscris ca debutanţi au avut oportunitatea de a urma şi cursuri care îi vor ajuta în viaţă, cum ar fi cele de bune maniere, alături de mentori cu reputaţie naţională şi studenţi de la Secţia de coregrafie, pregătiţi de o prietenă a Fălticeniului, coregrafa Lorette Enache.

Scurtă istorie a tangoului argentinian

În aplauzele celor prezenţi au evoluat cu un prim moment, un fragment din opera „Don Giovanni” de W.A. Mozart, soprana Nicoleta Maier şi tenorul Andrei Fermeşanu, acompaniaţi de pianista Adina Alupei de la Opera Naţională din Iaşi. Dansul profesionist a fost adus în ring de studenţii Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi şi Tango Abrazo, care i-a introdus pe cei prezenţi în atmosfera tangoului argentinian, exemplificând prin dans, pe parcursul întregii seri, cele două epoci care au definit acest gen de muzică în Argentina, Epoca de aur, până în anii ’40, perioadă cu cea mai prolifică producţie de muzică de tango, tangoul fiind interpretat în cele mai luxoase localuri de noapte, şi perioada de după anii ’40, când tangoul este influenţat de noile genuri de muzică, dar şi de frământări social-politice şi de criza cabaretelor şi a localurilor de lux.

Adrian Necunoscutu, cel care conduce Tango Abrazo din Suceava, a precizat: „Această pasiune o am de la părinţii mei care îmi povesteau de frumuseţea tinereţii lor din parcul Cişmigiu din Bucureşti, în perioada de dinainte de război, şi cât de frumoase erau acele momente de tango pe care le dansau. În seara aceasta vom trece în revistă două momente importante ale tangoului argentinian, momentul de până în anul 1940 şi de după anul 1940. Până în 1940 tangoul argentinian avea o cadenţă, o ritmicitate foarte, foarte clară şi ritmul apărea foarte clar. După 1940, umanitatea dorindu-şi să scape de cadenţe şi de elementele acestora, prea ritmate, milităroase, a căutat să frazeze şi să aducă sentimente în prim-planul melodiei. Prima melodie este o creaţie a unui compozitor român de care puţini ştiu sau au auzit, Georges Boulanger. A fost un violonist român, dirijor şi compozitor de etnie romă, un nume de rezonanţă în muzica uşoară, a cărui activitate s-a desfăşurat peste hotare. A fost unul dintre cei care au pus bazele muzicii de café concert-chantant peste hotare, fiind primul român care a exportat muzică în vest şi chiar în Argentina”.

Mici atenţii vieneze şi licitaţie de tablouri

O altă tradiţie a balurilor vieneze este oferirea unor mici atenţii tuturor doamnelor care sunt prezente la bal.Până la momentul darurilor „dulci” venite de la Viena, dar şi după acest moment, până după miezul nopţii, au evoluat într-o alternanţă atent aleasă soliştii Operei din Iaşi, dansatorii Universităţii de Arte, iar Ştefania Mihăilescu i-a introdus pe cei prezenți în atmosfera de pe celebrul bulevard Champs-Elysees, cunoscut și sub numele de „La plus belle avenue du monde” (Cel mai frumos bulevard din lume) cu ajutorul canţonetelor şi valsurilor franţuzeşti.   

Partea a doua a balului a început cu o licitaţie de tablouri care poartă semnătura artiştilor plastici Radu Bercea, Mihail Gavril, Doru Axinte, dar şi icoana „Buna Vestire a Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, realizată de Elena Murariu, profesor la Universitatea de Arte din Bucureşti, cunoscută pentru contribuţiile sale ca artist plastic şi restaurator de pictură murală, membru al Comisiei patriarhale de pictură bisericească. Toţi banii vor fi folosiţi pentru susţinerea activităţiilor culturale.

Trofeul Generozităţii „Floare de colţ” pentru cei care au sprijinit balul

Nicoleta Maier şi Adina Alupei au fermecat publicul cu un fragment din opereta „Silvia” de Emmerich Kalman, iar Andrei Fermeşanu a adus în atenţie un fragment din opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi, „La donna e mobile”, pe care cei prezenţi l-au fredonat mult timp după terminare. Şi o parte din membrii trupei de teatru „Birlic” au intrat în ringul de dans, dar nu pentru a juca teatru, ci pentru un performance de dans, polca adolescenţilor: „Annen Polka” de Johann Straus, coregrafia fiind asigurată de studenta Secţiei de coregrafie a Universităţii de Arte din Iaşi, Dana Cogălniceanu. A urmat al doilea recital al Cvartetului „Passione”, cu piese de vals şi tango ale marilor compozitori europeni, dar şi cu cadrilul de la miezul nopţii, una dintre atracţiile şi tradiţiile balului vienez când toată lumea e invitată pe ringul de dans.

Trofeul Generozităţii „Floare de colţ” a fost acordat unor oameni care au ajutat această manifestare într-un mod generos şi altruist, prin timpul, expertiza sau resursele lor.

„Acest bal a fost parţial sponsorizat, pentru a putea asigura accesul liber. Principalul sponsor a fost anonim, nu a dorit să îi fie făcut public numele. Îi recompensez cu acest trofeu pentru efortul de a fi alături de noi pe Ionel Vasiliu, CAR Învăţământ Fălticeni, SC Raitar, Pleximet – cei care au asigurat aceste frumoase trofee, George Mîndruţă, Ocolul Silvic Silva Bucovina, Casa de Cultură a Studenţilor Suceava, Darex Auto Suceava, cei care au oferit maşina oficială, cu care au fost transportaţi artiştii”, a precizat preotul Liviu Mihăilă.

Balul vienez de la Fălticeni s-a încheiat cu un program de valsuri franţuzeşti, „Radetzky March” de Johann Strauss tatăl şi cu valsuri şi tangouri româneşti.