Google
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
AGRO DENMAR - Pepiniera Maia
 
vineri, 13 mai 2016 - Anul XXI, nr. 111 (6224)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7601 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2726 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava

Vremuri noi, culturi noi

Lanurile de rapiţă profitabile au îngenunchiat cultura cartofului, chiar la Staţiunea de Cercetare Suceava

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

Lanuri întinse cu rapiţă ne apar în faţă din ce în ce mai des pe teritoriul României şi mai nou şi în jurul municipiului Suceava. Două lanuri foarte mari, unul de 91 de hectare - la ieşirea din Suceava spre Lisaura, iar altul de 45 de hectare - la ieşirea din Suceava spre Mitocu Dragomirnei, aparţin Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava.

Staţiunea de la Suceava, care şi-a câştigat renumele prin soiurile de cartofi create de-a lungul timpului, a ajuns acum mare cultivatoare de rapiţă şi floarea-soarelui, în timp ce cartoful, total nerentabil economic, a fost abandonat în totalitate în ceea ce priveşte producţia de sămânţă. Doar 5 hectare mai sunt cultivate în acest an cu cartof, şi acestea doar pentru activitatea de cercetare a staţiunii.

 

Primele culturi de rapiţă din Suceava au fost în 2010

Ne-am deplasat, zilele trecute, în imensul lan de rapiţă de la ieşirea din Suceava spre Lisaura, devenit o atracţie pentru amatorii de fotografii artistice. Ghid ne-a fost Dumitru Bodea, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava. Acesta ne-a explicat că, până în 2010, cultura rapiţei nu a existat în judeţul nostru. Cum datele economice au indicat că rapiţa este o cultură care aduce profit, staţiunea a făcut experimente timp de trei ani, într-un proiect împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. A fost testată aproape toată genetica, iar din 2010 s-a trecut la cultivarea rapiţei. An de an, din 2010, angajaţii staţiunii au cultivat suprafeţe mari cu rapiţă. Anul trecut, în perioada de final de august - început de septembrie, s-au cultivat 136 de hectare, în două lanuri mari, cel de la Lisaura şi cel dinspre Mitoc.

Dumitru Bodea a declarat: “Rapiţa nu este la ea acasă la Suceava, dar odată cu modificările climatice iată că şi-a făcut loc în structura de culturi de la noi. Ea ocupă în acest an 20% din suprafaţa administrată de staţiune, o pondere mare pentru o cultură nouă”. 

 

Seceta, marea problemă şi la rapiţă

Temperaturile mai ridicate din ultimii ani din Suceava, comparativ cu acum câteva zeci de ani, de exemplu, au creat un mediu propice rapiţei. Totuşi, lipsa de precipitaţii este o mare problemă.

Dumitru Bodea a explicat că în toamna 2014 s-au însămânţat 100 de hectare cu rapiţă, însă, din cauza secetei, nu a răsărit nimic. Terenul cultivat cu rapiţă, cultură compromisă total, a fost arat, terenul fiind însămânţat cu grâu. Momentul cheie pentru rapiţă este în toamnă, când trebuie să aibă maturitate suficientă pentru a rezista peste iarnă. Pentru asta are nevoie de o cantitate suficientă de apă.

Totuşi, Staţiunea de Cercetare Suceava nu a renunţat la rapiţă şi nici nu o va face prea curând.

Dumitru Bodea a explicat: „Rapiţa şi floarea-soarelui nu existau în Suceava, însă au luat locul cartofului într-un timp scurt datorită factorului economic. Cartoful nu s-a dovedit a fi rentabil”.

 

Raportul cheltuieli-profit la rapiţă

Dumitru Bodea a explicat şi raportul cheltuieli-profit la rapiţă, în condiţiile climatice şi economice din Suceava. Cheltuiala la un hectar de rapiţă este de 3.000 de lei, iar pentru a nu ieşi în pierdere este nevoie de o producţie de peste 2.500 de kilograme la hectar, în condiţiile unui preţ de 1,1-1,2 lei la kilogram. Cea mai bună producţie la hectar scoasă de Staţiunea de Cercetare Suceava a fost de 3.400 de kilograme de rapiţă la hectar.

Important este că rapiţa are valorificare bună şi imediată. Este recoltată de cumpărător direct de pe lan, cu utilaje speciale, şi pleacă la export, pentru biodiesel.

 

De ce s-a renunţat la cartoful de sămânţă

Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava are 50 de angajaţi, aici fiind incluşi şi cei care fac munca de cercetare. Salariile acestora trebuie susţinute prin autofinanţare, astfel că la staţiune nu mai este loc de nostalgii legate de culturi tradiţionale.

Dumitru Bodea a explicat că pentru un kilogram de sămânţă de cartof se cheltuiau în jur de 2,5-3 lei, iar preţul de vânzare era de 1 leu. Nici cu acest preţ nu se vindea întotdeauna, astfel că de multe ori a fost nevoit să vândă cartoful de sămânţă pentru consum sau zootehnie cu 0,5-0,6 lei.

„Noi administrăm 750 de hectare de teren arabil, din care cereale păioase 50%, rapiţă 20%, după care urmează floarea-soarelui şi soia. Acestea sunt culturile principale, cartof avem 5 hectare şi doar pentru cercetare”, a detaliat Dumitru Bodea.

 

Rapiţa, doar pentru marii cultivatori

În România sunt cultivate 500.000 de hectare cu rapiţă. Pentru a vă face o imagine, tradiţionalul porumb este cultivat pe 2 milioane de hectare, la fel şi grâul. Aşadar, rapiţa a ajuns la o pondere de 25% din culturile tradiţionale.

În Suceava rapiţa este cultivată pe aproximativ 1.600 de hectare. Suprafeţele sunt în creştere, însă nu s-a produs un salt mai important, pentru că la noi terenurile sunt încă fragmentate, „micul fermier” fiind predominant. 

Ca să fie profitabilă, rapiţa trebuie cultivată pe măcar 50 de hectare. Dacă mai adăugăm şi faptul că pe acelaşi teren nu trebuie cultivată mai des de o dată la patru ani, rezultă că doar cine are măcar 200-250 de hectare poate cultiva cât de cât eficient rapiţă.

„Cultura rapiţei nu este una uşoară, necesită cunoştinţe şi respectarea elementelor tehnologice, mă refer la rotaţie, fertilizare, erbicidare, control boli şi dăunători. Dacă aceste elemente nu sunt respectate, terenurile vor fi afectate grav şi pe termen lung”, a avertizat Dumitru Bodea.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Lanurile de rapiţă profitabile au îngenunchiat cultura cartofului, chiar la Staţiunea de Cercetare Suceava.
 Vizualizări articol: 6510 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.29/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 7 voturi
Lanurile de rapiţă profitabile au îngenunchiat cultura cartofului, chiar la Staţiunea de Cercetare Suceava4.357

Shopping City Suceava
DAREX AUTO - Showroom Botosani
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Cabinete Oftalmologice in Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei