Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa, o ediţie de nota 10

Unul dintre cele mai apreciate evenimente care pun în valoare tradiţiile bucovinene, Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa, care an de an se desfăşoară chiar în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte Intrarea Domnului în Ierusalim, a ajuns la cea de-a X-a ediţie, care s-a dovedit a fi de nota 10.

Festivalul, deveni el însuşi o tradiţie a frumoasei comune din zona de munte a judeţului Suceava, unde românul e frate cu codrul, iar frumuseţea naturii se regăseşte şi în caracterul oamenilor, s-a bucurat de un număr mai mare de vizitatori, dar şi de mai mulţi expozanţi, care au venit încărcaţi cu bunătăţi – de la cele culinare, de la care îţi ploua în gură numai când le priveai, la creaţii artistice, atent lucrate, care cuprindeau în ele o părticică din sufletul artistului.

Fără îndoială, „vedetele” expoziţiei-concurs au fost ouăle încondeiate, adevărate minuni create de gospodinele din Bucovina, cu multă migală, dăruire, dar mai ales cu suflet.

Mesajele ascunse în operele de artă create pe fragila coajă de ou

Aşezate în coşuleţe cu verdeaţă, precum într-un cuibar, aliniate pe ştergare albe, cu motive tradiţionale, ori pe ţesături de un roşu aprins, ouăle încondeiate după modelul specific fiecărei zone în parte, pictate cu migală sau acoperite cu mărgele colorate, minunatele creaţii lucrate de mâinile dibace al gospodinelor, dar şi ale gospodarilor din Bucovina, farmecă privirile oricui.

O întreagă lume, plină de simboluri arhaice, cu mesaje transmise din generaţie în generaţie, se ascunde în minunatele modele şi culori ale ouălor încondeiate.

Crucea pascală şi Învierea Domnului, Lumina Învierii, 40 de plini – câte un bumbişor pentru fiecare din zilele Postului Paştelui, soarele, Brâul Maicii Domnului, frunza de stejar, conul de brad, spicul de grâu, steaua, calea rătăcită – un drum şerpuitor, fără început şi fără sfârşit, care învăluie oul pe toate părţile, ca o iluzie optică, cârja ciobanului, grebla, cireşica şi muşeţelul sunt o parte din simbolurile care se regăsesc în creaţiile acestor oameni simpli, luminoşi, care îţi vorbesc cu plăcere dspre munca lor, care uneori durează şi câte o săptămână pentru un singur ou.

„Cărarea tocită reprezintă viaţa omului pe pământ, cu urcuşuri şi coborâşuri, trifoiul – norocul, fulgerul, 40 de plini, mâna, cârja ciobanului, coarnele berbecului, plugul...” îmi enumeră fără a respira, dintr-o suflare, un tânăr de vreo 12 anişori, Paul Daniel Boşutariu, mândru să arate lumii cea a învăţat să facă de la bunicile sale.

„Din familia mea, toţi încondeiază, în afară de tata şi bunicul. În timp ce alţii copii se jucau, eu încondeiam”, spune el, fără regret în glas, pentru că rezultatele muncii sale sunt acum apreciate de o mulţime de oameni care vin să le admire. Bucuros, spune că a reuşit să încondeieze nu doar ouă de prepeliţă, ci a avansat, lucrându-le la fel de bine şi pe cele de găinuşă americană.

De la ouă cât unghia, la cele cât capul unui copil

Oriunde te uiţi, privirea îţi este captată de creaţiile încondeietorilor bucovineni, care au transpus modele tradiţionale, cu simbolistică foarte diversificată, pe ouă de diferite dimensiuni, de la cele minuscule, de prepeliţă, la cele normale, de găină, pe uriaşe ouă de gâscă ori giganticele ouă de struţ, mari cât capul unui copil.

Ceara naturală de albine, culorile – de multe ori obţinute din ingrediente naturale, ca pe vremea străbunilor, chişiţa şi multă răbdare, dar şi talent artistic sunt ingredientele din care apar aceste minunate bijuterii, atât de fragile fizic, dar atât de puternice ca simbolistică şi frumuseţe.

Mărgelata de Rădăuţi

Aproape de intrare, încadrat de o trupă de frumoase bucovinence, care îşi expuneau mândre creaţiile culinare, pe care le mâncai cu ochii, iar de cealaltă parte, de tinere încondeietoare, un tinerel falnic ca un brad crescut pe creste, fulgerător în privire şi dulce la vorbă, lucra de zor, în timp ce explica oricui se arăta interesat cum se fac şi cu ce modele se decorează strălucitoarele ouă mărgelate, ce îţi furau privirea.

„La ouăle tradiţionale predomină culoarea roşie, care simbolizează sărbătorile pascale. Fiecare are câte un model diferit, reprezentând locul din care vine – Rădăuţi, Horodnic de Jos, de Sus, Volovăţ. Aceste ouă sunt bijuteriile Bucovinei, viu colorate, pentru a ilustra bucuria Învierii”, a spus Marius Colban, tânărul încondeietor care a reprezentat cu succes zona Rădăuţiului.

Ouăle pe care le expune sunt acoperite cu un strat de ceară, peste care artistul încondeietor aşază apoi mărgeluţă cu mărgeluţă, într-o muncă aproape sisifică, în fel de fel de modele, în urma căreia rezultă un ou strălucitor, acoperit cu o cămaşă de mărgele.

Oaspeţi de seamă, la un eveniment cu tradiţie

Manifestarea care a reunit la Moldoviţa creaţii tradiţionale de pe teritoriul întregului judeţ a beneficiat anul acesta nu doar de un număr mai mare de vizitatori, ci şi de oaspeţi de seamă, de la oameni de cultură, inclusiv din alte judeţe, la oameni politici.

Deschiderea oficială a Festivalului Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa a fost făcută în prezenţa iniţiatorului acestuia, primarul Traian Iliesi, a binecunoscutei creatoare de ouă încondeiate Lucia Condrea, considerată sufletul festivalului, a protopopului Aurel Goraş, reprezentantul Protopopiatului Câmpulung Moldovenesc, a senatorilor Gheorghe Flutur şi Neculai Bereanu, a deputatului Cezar Cioată şi a numeroşi alţi oaspeţi de seamă.

„Este îmbucurător faptul că aproape nu există localitate din judeţ în care să nu se întâmple ceva de Sfintele Paşti, manifestări de tradiţii şi cultură, cuprinse în calendarul programului <Paştele în Bucovina>. Nu ar fi fost firesc ca Moldoviţa să lipsească din peisaj. De fapt, nu a lipsit niciodată, pentru că cea mai veche şi mai originală zonă de încondeiere a ouălor era aici, la Moldoviţa. Acest obicei s-a preluat, s-a îmbunătăţit şi a ajuns şi în alte localităţi. Iată că acest festival al ouălor încondeiate a ajuns la cea de-a 10-a ediţie şi este îmbucurător că an de an vin tot mai mulţi oameni şi tot mai mulţi expozanţi care vor să arate ce au mai frumos”, a spus protopopul Aurel Goraş, care a oficiat o slujbă de sfinţire, binecuvântându-i pe toţi cei prezenţi.

„Moldoviţa rămâne un vrednic ambasador al Bucovinei şi sunt convins că toţi se uită cu invidie la voi, pentru că promovaţi ce este autentic, tradiţional”, a spus senatorul Gheorghe Flutur, invitat să ia cuvântul, în semn de recunoştinţă pentru implicarea sa în promovarea Bucovinei în ţară şi peste hotare.

Imediat după aceea a fost dat startul concursului festivalului, cu premii. În perioada cât juriul a selectat câştigătorii festivalului, la fiecare secţiune, vizitatorii s-au putut delecta cu un program artistic realizat cu formaţii locale. Festivalul organizat de Primăria şi Consiliul Local Moldoviţa, alături de Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”, a cuprins mai multe secţiuni: Ouă încondeiate (copii, adulţi); Artă tradiţională veche, la care participanţii s-au prezentat cu haine, icoane şi obiecte tradiţionale vechi; Gastronomie, la care participanţii au pregătit bucate tradiţionale de post şi preparate din peşte.

Evenimentul are ca obiectiv punerea în valoare şi promovarea tradiţiilor cultural-meşteşugăreşti ale etniei huţule din Bucovina.