Portretul în sepia al lui Dumitru Dîmbu, zugrăvit de procurorii DNA Bucureşti

Procurorul Dumitru Dîmbu are parte de o „disecţie” amănunţită în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie alături de primarul din Rădăuţi, Aurel Olărean, judecătorii Bogdan Bărbuţă şi Daniela Prandea, omul de afaceri Constantin Babiuc, dar şi alte opt persoane.

Din descrierea anchetatorilor rezultă clar că Dumitru Dîmbu era un om cu greutate în municipiul şi judeţul Suceava, iar legăturile sale depăşeau cu mult sfera Ministerului Public, acolo unde ocupa funcţia de şef Secţie Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava.

„Este o persoană notorie pe raza municipiului Suceava, fiind cunoscut ca un apropiat al decidenţilor administraţiei locale, dar şi al unor persoane notorii din lumea mediului de afaceri şi din lumea mediului politic. În urma instrumentării cauzei s-a constatat că acesta era confident şi persoană de sprijin pentru deputaţi, aleşi la nivelul judeţului Suceava, fiind înconjurat totodată de cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţ. Capacitatea acestuia de a se infiltra în aceste cercuri era dublată de o reală influenţă pe care a ştiut să o gestioneze în interes personal în calitate de şef de Secţie de Urmărire Penală la Parchetul Tribunalului Suceava”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA Bucureşti.

„Intermedia afaceri şi relaţii comerciale între diverşi oameni de afaceri, urmărind întotdeauna obţinerea pentru sine a unui profit”

Procurorul Dumitru Dîmbu a fost monitorizat atent timp de aproape jumătate de an. Curtea de Apel Bucureşti a emis o autorizare de interceptare a convorbirilor telefonice şi de supraveghere audio-video în mediul ambiental începând cu data de 23 ianuarie 2014. În lunile scurse până în momentul reţinerii sale, pe 22 iunie 2014, procurorii DNA au ajuns la o serie de concluzii pe care le-au redat ulterior în rechizitoriul de trimitere în judecată.

„S-a constatat faptul că inculpatul avea un mediu relaţional vast, context în care, de multe ori, viaţa profesională se confunda cu viaţa personală, astfel încât unul dintre localurile preferate ale inculpatului (n.a. - situat în zona centrală a municipiului Suceava, în apropierea locuinţei sale) devenise un fel de al doilea birou al inculpatului. Acest local devenise o placă turnantă pentru toţi oamenii de afaceri care voiau, într-un fel sau altul, să intre în graţiile procurorului şef de secţie pentru a-şi rezolva problemele judiciare pe care le aveau în justiţie. Inculpatul Dîmbu Dumitru, în intervenţiile sale,  promitea soluţionarea acestor probleme, intermedia afaceri şi relaţii comerciale între diverşi oameni de afaceri, urmărind întotdeauna obţinerea pentru sine a unui profit”, se menţionează în rechizitoriul DNA Bucureşti.

Cum era perceput procurorul Dîmbu de către cei cu care intra în contact

Procurorul care a anchetat acest caz a răspuns şi la întrebarea de ce se îngrămădea toată lumea, inclusiv oamenii de afaceri potenţi, pentru a intra în graţiile lui Dumitru Dîmbu.

„Preocuparea oamenilor de afaceri în special de a cultiva relaţii apropiate cu inculpatul Dîmbu Dumitru era determinată de o oarecare notorietate pe care Dîmbu Dumitru, la rândul său, o cultiva atât formal, cât şi informal, inclusiv cu ajutorul mass-mediei locale. Percepţia pe care inculpatul Dîmbu Dumitru voia să o creeze şi să o menţină în mediile oamenilor de afaceri, dar şi ale decidenţilor din cadrul mediului politic şi ale administraţiei locale era aceea a unei persoane care are sub control tot ce se întâmplă pe raza municipiului Suceava şi care are capacitatea de a influenţa într-un fel sau altul cursul normal al oricărui eveniment aflat în desfăşurare”, se menţionează în actul de sesizare a Curţii de Apel Cluj.

A negat toate acuzaţiile

Pe parcursul celor trei luni şi jumătate cât a durat ancheta procurorilor DNA, raportat între momentul reţinerii şi ulterior arestării şi cel al trimiterii în judecată, procurorul de caz a inserat în rechizitoriu şi o serie de date referitoare la inculpaţi.

În ceea ce-l priveşte pe procurorul Dumitru Dîmbu, caracterizarea este următoarea: „Pe parcursul cercetărilor efectuate în prezenta cauză inculpatul a avut o atitudine nesinceră, a negat constant faptele reţinute ca învinuire în sarcina sa, prezentând o situaţie de fapt aflată în contradicţie evidentă cu ansamblul probatoriului administrat”.

Împrumutul de 92.000 de euro de la Constantin Babiuc, rostogolit prin mai multe conturi pentru a i se pierde „destinaţia ilicită”

Referitor la împrumutul de 92.000 de euro pe care afaceristul Constantin Babiuc i l-a dat turcului Adnan Ozcan, un bun amic al procurorului Dumitru Dîmbu, anchetatorii cred că de fapt era o mască, iar banii urmau să fie folosiţi pentru o afacere comună.

„Abilitatea infracţională a inculpatului Dîmbu Dumitru a constat în pretinderea acestei sume de bani sub pretextul unui împrumut acordat în condiţii absolut incerte, pentru care el se propunea drept garant şi care să-i fie acordat celui mai bun prieten al său, Adnan Ozcan. Există indicii temeinice care conduc la certitudinea că suma de bani solicitată inculpatului Babiuc Constantin Gavril avea drept destinaţie o investiţie pe care urma să o facă Dîmbu Dumitru sub paravanul omului de afaceri Adnan Ozcan”, se menţionează în rechizitoriu.

Procurorul de caz susţine că împrumutul de 92.000 de euro a fost „rostogolit” în mod succesiv prin mai multe conturi pentru a i se pierde urma şi „destinaţia ilicită”.

Alte dosare disjunse faţă de Dumitru Dîmbu

Din dosarul mare aflat în Camera Preliminară la Curtea de Apel Cluj s-au disjuns mai multe dosare care privesc tot cauze de corupţie. Nici procurorul Dumitru Dîmbu nu a fost ocolit de aceste disjungeri. În ceea ce-l priveşte sunt cel puţin două dosare, pentru infracţiuni de luare de mită şi abuz în serviciu, şi în care figurează şi alte persoane cunoscute care ar fi încercat să-şi rezolve o serie de probleme judiciare cu ajutorul lui Dumitru Dîmbu.