TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
sâmbătă, 20 dec 2014 - Anul XIX, nr. 297 (5806)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,8746 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0195 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava

Laureaţii Galei „Top 10 Suceveni”

Gabriel Herea, preotul care a scos din anonimat cel mai vechi lăcaş de cult de pe vremea lui Ştefan cel Mare

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

Renumitul academician Răzvan Theodorescu descria Biserica monument UNESCO de la Pătrăuţi, cel mai vechi lăcaş de cult rămas de pe vremea lui Ştefan cel Mare, drept „emblema ortodoxiei româneşti”.

Acel lăcaş de cult, cu o valoare arhitecturală şi iconografică deosebită, a fost scos din anonimat în ultimii de ani datorită preotului Gabriel Herea, care slujeşte la Pătrăuţi din toamna anului 2003.

„Ţin minte că am venit şi m-am urcat pe dulapurile care erau prin biserică, spre stupefacţia pălimarului, şi am început să-mi desenez pe caiet ce era pe pereţi”, îşi începe povestea preotul care este şi ghid şi doctor în istoria artei.

Recunoaşte că la început nu i-a fost deloc uşor.

Înainte de venirea sa la Pătrăuţi, alţi preoţi nu s-au înghesuit să stea prea mult la această parohie mică, într-o localitate în care creştin-ortodocşii sunt minoritari. Picturile era şterse şi acoperite de vreme.

„Am găsit la Pătrăuţi o bisericuţă mică, am găsit la Pătrăuţi o biserică cu pictură acoperită de praf, de fum şi de săruri. Nu ne puteam bucura atunci de moştenirea lăsată de Sfântul Ştefan cel Mare. Am găsit la Pătrăuţi o stare conflictuală în interiorul comunităţii”, îşi aminteşte Gabriel Herea.

 

Academicianul Răzvan Theodorescu: „Biserica poate să fie mândră că are un asemenea slujitor”

Au trecut 11 ani de atunci, iar astăzi, micuţa biserică de la Pătrăuţi a prins din nou viaţă, în urma amplelor lucrări de restaurare efectuate acolo.

„Restaurarea a început odată cu venirea mea la Pătrăuţi, nu e meritul meu, e meritul ÎPS Pimen şi al ministrului de atunci al Culturii, Răzvan Theodorescu. Ei au hotărât să înceapă restaurarea bisericii de la Pătrăuţi”, spune cu modestie părintele, lăudat de academicianul Răzvan Theodorescu la lansarea celei mai recente lucrări ale sale, cartea „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin”: „Lectura cărţii părintelui Herea a fost pentru mine o reală plăcere intelectuală, vă felicit părinte, biserica poate să fie mândră că are un asemenea slujitor, un slujitor care nu întâmplător se află în ceea ce pentru mine este emblema bisericii, emblema ortodoxiei româneşti, micuţa Pătrăuţi”.

 

Directorul Muzeului Bucovinei: „Nu ştiam dacă dânsul lucrează la o agenţie de turism sau este preot la Pătrăuţi”

Restaurarea începută în 2003 este astăzi aproape finalizată.

Pictura de la Pătrăuţi a relevat conexiuni culturale extraordinare. 

Preotul a conştientizat imensa responsabilitate pe care o are faţă de cei care vin să înţeleagă picturile de la Pătrăuţi.

„Am făcut un doctorat în istorie artei pentru a înţelege ce este în spatele mesajului iconografic... şi pentru a le oferi şi celor care vin aici un ghidaj, de ce nu, spiritual competent şi real”, mărturisea faţa bisericească.

Preotul Herea nu a ezitat să se transforme şi în agent de turism pentru ca lumea să afle de biserica de la Pătrăuţi, iar oamenii care îl apreciază nu sunt greu de găsit.

Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, a declarat: „Discutam cu părintele şi nu ştiam dacă dânsul lucrează la o agenţie de turism sau este preot la Pătrăuţi. Eu nu mai cunosc alt caz în Bucovina sau în România de preot care să identifice mijloace financiare pentru tot felul de materiale de promovare, materiale distribuite de preot în parcările diverselor mănăstiri cu vizitare importantă”.

 

Străinii, mai interesaţi decât românii de „comoara” de la Pătrăuţi

La Biserica de la Pătrăuţi se găseşte tabloul votiv cu Ştefan cel Mare şi familia sa. Există doar trei imagini pictate cu chipul domnitorului din perioada vieţii sale.

„Toate cele trei imagini seamănă între ele, avem încredere că ele trimit la realitatea vizuală a Sfântului Voievod Ştefan”, ne explică preotul Herea.

Ştefan cel Mare a construit în 17 ani peste 40 de biserici din piatră, iar prima este cea de la Pătrăuţi. Ce a urmat sunt variaţiuni după Pătrăuţi.

Numărul de turişti a crescut de la an la an, însă biserica de la Pătrăuţi este încă  departe de un turism de masă. Asta în primul rând din cauza poziţionării geografice nu foarte prielnice.

„Cei care vin cu autocarele două zile nu ajung niciodată la Pătrăuţi”, argumentează preotul Herea.

Aici vin oameni care au citit despre Pătrăuţi şi vor să vadă sau să afle mai multe, aşa-numiţii consumatori de turism cultural. 

Surprinzător sau nu, străinii sunt uneori mai interesaţi de biserica de la Pătrăuţi.

 

Casa parohială, transformată în muzeu

Preotul Herea nu s-a mulţumit însă doar cu extraordinara moştenire medievală.

A ridicat o nouă biserică pentru slujbele din fiecare duminică şi o clădire cu câteva spaţii de cazare pentru un proiect intitulat Şcoala de Vară, un spaţiu didactic de întâlnire pentru descifrarea şi învăţarea simbolurilor din icoanele medievale.

În acest an, cu ocazia Zilei Copilului, preotul Herea a avut iniţiativa de a organiza un eveniment de amploare pentru cei peste 600 de copii din comunitatea de romi din Pătrăuţi. În cadrul unui proiect în care s-au implicat şi Monitorul de Suceava şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, s-au organizat jocuri, întreceri sportive, ateliere de prim-ajutor, iar fiecare participant a primit o masă caldă şi cadouri.

Cea mai importantă realizare este însă transformarea casei parohiale vechi de 200 de ani într-un muzeu care reconstituie atmosfera unei case parohiale de secol XIX. 

Preotul Herea a scris cărţi şi este colaborator la foarte multe titluri.

El a înfiinţat şi o editură a parohiei, Heruvim, care a tipărit lucrări semnate de el, dar şi de alţi autori, cărţi de spiritualitate legate de cultura medievală moldovenescă. 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Gabriel Herea, preotul care a scos din anonimat cel mai vechi lăcaş de cult de pe vremea lui Ştefan cel Mare.
 Vizualizări articol: 2252 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.78/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.8 din 18 voturi
Gabriel Herea, preotul care a scos din anonimat cel mai vechi lăcaş de cult de pe vremea lui Ştefan cel Mare4.8518

Facos Suceava
Iulius Mall Suceava
MedClinic
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Toyota - Noul Yaris Hybrid
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei