Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În urmă cu două zile, judecătorii Curţii de Apel Suceava au cerut începerea urmăririi penale într-un dosar în care un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava este acuzat că a dispus o percheziţie ilegală.
Plângerea a fost făcută de avocatul Constantin Sorin Poenaru, din Baroul Bucureşti, care susţine că în data de 28 iunie 2013 s-a efectuat o percheziţie în mod abuziv la sediul cabinetului său de avocatură, percheziţia fiind dispusă din ordinul procurorului Dragoş Bujorean.
Plângerea a fost analizată iniţial de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel (PCA) Suceava, care, în februarie 2014, dispune clasarea ei, justificând prin faptul că percheziţia domiciliară a fost efectuată în baza unei dispoziţii a Judecătoriei Suceava.
Soluţia a fost contestată şi a ajuns la procurorul general al Sucevei, care a concluzionat că a fost una corectă.
Avocatul Poenaru a atacat decizia procurorilor şi în instanţă, iar marţi, 24 iunie a.c., completul de judecată de la Curtea de Apel Suceava a decis ca în privinţa acestor acuzaţii dosarul să fie trimis din nou la PCA, pentru a începe urmărirea penală cu privire la fapta reclamată.
Ce s-a întâmplat la percheziție
Percheziţia contestată de avocatul Poenaru a avut loc pe 28 iunie 2013, atunci când s-au mai făcut peste 30 de descinderi la locuinţe şi cabinete ale unor avocaţi din Baroul Bota, pe raza judeţelor Suceava, Botoşani, dar şi în municipiul Bucureşti, într-un dosar instrumentat de procurorul Dragoş Bujorean.
În prezent, în acest dosar sunt cercetate aproximativ 20 de persoane pentru înşelăciune, exercitarea fără drept a profesiei de avocat, folosirea fără drept a denumirilor Barou, Uniunea Naţională a Barourilor din România, a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei şi purtarea robei de avocat.
„Au acordat în mod repetat asistenţă juridică specifică profesiei de avocat (contracte de asistenţă judiciară, reprezentare în faţa instanțelor şi a organelor de urmărire penală, consultanţă şi cereri cu caracter juridic), fără a avea calitatea de avocat dobândită în condiţiile legii şi folosind fără drept denumirile şi însemnele specifice profesiei de avocat”, susțineau la acea vreme anchetatorii.
Printre persoanele cercetate se număra şi un anume Valentin Jaba, care, deşi cu domiciliul în buletin pe raza orașului Liteni, locuia la vremea respectivă, după datele anchetatorilor, într-un apartament de pe strada Ștefan cel Mare din municipiul Suceava, aparținând tatălui său. După ce-au verificat informațiile şi au obţinut autorizația de percheziție de la Judecătorie, anchetatorii au descins în acel imobil.
Lucrurile s-au complicat în momentul în care avocatul Constantin Sorin Poenaru le-a prezentat chiar în acea zi documente potrivit cărora în acel imobil funcționa cabinetul său de avocatură şi nu exista încuviințarea instanței pentru a-i percheziționa sediul profesional.
Adresa era greşită: Ştefan cel Mare nr. 4, în loc de 43
Anchetatorii susțin că totul s-ar fi făcut legal şi că nu exista nici un însemn cu cabinet de avocatură, iar din verificările lor a reieşit că în acel imobil locuia efectiv Valentin Jaba.
De altfel, mai arată anchetatorii, Jaba şi Poenaru prestau împreună servicii de avocatură, primul în Baroul Bota, celălalt în cel tradiţional.
De cealaltă parte, Valentin Jaba ne-a explicat ieri că nu locuia în apartamentul percheziționat şi că pe autorizația de percheziție figura o altă adresă decât cea a imobilului respectiv, numărul străzii fiind 4, în loc de 43.
Avocatul Constantin Sorin Poenaru a declarat de asemenea că în situația în care ar fi vrut să-i percheziționeze cabinetul, competenţa era a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
„I-am spus procurorului că nici măcar nu apare numele meu pe autorizaţie, el mi-a spus că e o eroare materială, nu a ţinut cont. Mi-au luat mai multe înscrisuri, dar şi o unitate de calculator despre care le-am spus că îmi aparţine. Ulterior, au obţinut o altă autorizaţie şi au făcut şi percheziţie informatică asupra acelei unităţi, fără a spune instanţei că aparţine unei alte persoane decât cea pe care solicitaseră iniţial mandat de percheziţie”, completează avocatul Poenaru.
Procurorul Bujorean, asaltat cu plângeri penale de avocații Bota
După cele 36 de percheziţii în dosarul membrilor Baroului Bota, acuzaţi că îmbracă ilegal roba de avocat, procurorul Dragoş Bujorean a devenit inamicul public nr. 1 al acestora, pe numele magistratului fiind făcute numeroase plângeri penale.
A fost acuzat de abuz în serviciu, de represiune nedreaptă, de falsuri în acte, de faptul că le-a încălcat dreptul la apărare unora dintre suspecţi, de divulgare a secretului profesional etc.
Chiar şeful Baroului Bota, Pompiliu Bota, omul care a clonat practic barourile tradiţionale de avocaţi din România şi a deschis în fiecare judeţ al ţării câte un barou paralel celui tradiţional, l-a acuzat pe procurorul sucevean de lipsire de libertate, pe motiv că în ziua percheziţiilor (28 iunie 2013) l-a reţinut fără temei între orele 6.00-23.45, când s-a dat ordonanţa de reţinere.
Toate aceste plângeri au fost clasate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar petenţii nu au avut câştig de cauză nici în instanţă, unde au atacat soluţiile procurorilor care au cercetat acuzaţiile.
Reprezentanţii Baroului Bota susţin că acţiunile procurorului Bujorean împotriva lor sunt abuzive, atâta vreme cât alţi magistraţi din toată ţară le-au recunoscut calitatea de avocat.
Procurorul Dragoş Bujorean a refuzat să facă declaraţii pe acest subiect, precizând doar că „s-au respectat toate procedurile” şi că, în cele din urmă, se va stabili cine are dreptate în tot acest caz.
