Gruparea lui „Blană” de la Fălticeni, trimisă la puşcărie om cu om

După mai bine de patru ani de procese, judecătorii de la Tribunalul Suceava au dat sentinţa în dosarul care priveşte gaşca lui „Blană” de la Fălticeni. În total, au fost trimişi în judecată zece indivizi, dintre care nouă au fost condamnaţi la pedepse cu executare, în timp ce faţă de Constantin Bălău, zis „Bighidiu”, procesul a încetat deoarece persoana în cauză a decedat.

Gama infracţiunilor pentru care au fost judecaţi şi condamnaţi cei nouă fălticeneni este foarte variată şi pleacă de la trafic de minori şi trafic de persoane, până la şantaj, tâlhărie, înşelăciune sau furt calificat, pentru toate persoanele fiind reţinută şi infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat.

Pedeapsa cea mai grea a primit-o Daniel Ştefan Blanaru, zis „Blană”, de 33 de ani. Acesta a fost condamnat la 5 ani de închisoare, dar magistraţii au constatat că mai avea o altă condamnare cu suspendare dictată de Judecătoria Fălticeni. În aceste condiţii, a fost revocată condamnarea anterioară, iar în final „Blană” trebuie să stea la puşcărie timp de 7 ani.

În rest, toţi ceilalţi opt indivizi au primit câte 5 ani de închisoare cu executare. Este vorba de Ciprian Iordache Lupu, zis „Pică”, de 30 de ani, Florinel Mantu, zis „Para”, de 45 de ani, Constantin Anghelescu, zis „Pif”, de 42 de ani, Daniel Palamaru, de 32 de ani, Călin Iulian Boca, de 32 de ani, Marius Subţire, de 33 de ani, Florin Ailincăi, de 41 de ani, şi Alin Jilavu, de 31 de ani.

Trebuie spus că aceste pedepse nu sunt definitive şi pot fi atacate la instanţele superioare.

Gruparea a început să funcţioneze din 2003

Gruparea a prins rădăcini în 2003, pe raza municipiului Fălticeni, şi iniţial avea ca scop racolarea şi transportul în Germania şi Austria de tineri şi minori, originari din judeţele Suceava, Vrancea şi Satu Mare, în vederea exploatării lor prin săvârşirea de furturi şi tâlhării.

„Aceşti tineri şi minori, denumiţi <producători>, mulţi dintre ei fiind în situaţie de abandon şcolar şi provenind din familii dezorganizate, erau convinşi să accepte să plece în străinătate, promiţându-li-se asigurarea unor locuri de muncă în diverse domenii şi, deci, posibilitatea de a câştiga bani. Liderii grupului se ocupau de organizarea plecărilor <producătorilor> prin susţinerea cheltuielilor legate de deplasare, antamarea locurilor de cazare şi obţinerea de documente de identitate falsificate. Această activitate infracţională desfăşurată în principal pe relaţia externă a generat obţinerea unor sume mari de valută şi a unor cantităţi mari de bunuri provenite din furturi şi tâlhării (bijuterii, produse electronice, articole de îmbrăcăminte, produse cosmetice ş.a.), care au fost comercializate la negru în ţară”, se arată în rechizitoriul de trimitere în judecată a grupării conduse de „Blană”.

Pentru că banii de la „producători” se lăsau aşteptaţi, membrii grupului au trecut şi la alte activităţi, în special diferite modalităţi de şantaj (extorcări, taxe de protecţie şi recuperări).

„Blană”, liderul de necontestat al grupării

În toată perioada în care a activat, gruparea a căpătat notorietate în Fălticeni, şi chiar dacă acţiona de cele mai multe ori cu violenţă, organele statului au preferat să stea cu mâinile în sân.

În rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava se arată: „Deosebit de relevantă pentru preocupările pe linia săvârşirii infracţiunilor de şantaj ale inculpatului Blanaru Daniel Ştefan, zis <Blană>,este fapta de acest gen săvârşită de cel în cauză la data de 5 noiembrie 2000 împreună cu un alt infractor notoriu din municipiul Fălticeni, Căluşeru Gheorghe, zis <Călu>, faptă pentru care au fost trimişi în judecată şi au fost condamnaţi definitiv şi irevocabil la pedeapsa închisorii. Preocupările infracţionale ale inculpatului Blanaru Daniel Ştefan, zis <Blană>,pe linia acţiunilor de şantaj prin modalităţile moderne de extorcări, <taxe de protecţie>şi <recuperări>sunt cele mai timpurii dintre toţi membrii grupului, aşa cum o demonstrează faptele comise împreună cu numitul Căluşeru Gheoghe, zis <Călu>.Acest aspect conduce la concluzia că inculpatul Blanaru Daniel Ştefan, zis <Blană>, este cel care a imprimat întregului grup infracţional organizat orientarea către astfel de acţiuni. În acest sens, este relevantă discuţia telefonică pe care o poartă cu numitul Căluşeru Gheorghe, zis <Călu>,la data de 16 iunie 2004, când plănuieşte represaliile ce trebuiau administrate uneia dintre victime, <dar cu cagule, nu altfel>”.

Pentru modul în care a reuşit să se impună, „Blană” a fost recunoscut unanim ca lider al grupului.

„Pică”, „Para” şi cu „Pif”, locotenenţii lui „Blană”

Anchetatorii au stabilit şi care erau locotenenţii lui „Blană”. Este vorba de Iordache Ciprian Lupu, zis „Pică”, Florinel Mantu, zis „Para”, şi Constantin Anghelescu, zis „Pif”, care au participat la săvârşirea celor mai multe infracţiuni de şantaj.

Tot din anchetă s-a stabilit că Alin Jilavu şi Marius Subţire, zis „Macio”, au avut rolul de principali executanţi sau „săgeţi”.

Celelalte persoane trimise în judecată au avut un rol mai mic, iar unii dintre ei au participat la comiterea unui număr scăzut de fapte penale.