Încă doi suspecţi reţinuţi, în dosarul de evaziune cu prejudiciu de 10 milioane de euro

Ancheta procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava în amplul dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu prejudiciu estimat la aproximativ 10 milioane de euro a continuat ieri cu audierea şi reţinerea a încă doi suspecţi de implicarea în această afacere ilegală.

Ultimii doi pe lista acuzaţilor, care au fost reţinuţi aseară pentru 24 de ore, sunt Marian Vasile Prisacariu, din Brăila, şi un cetăţean polonez, Jan Marona. 

Acţiunea procurorilor DIICOT Suceava a debutat la începutul acestei săptămâni, luni dimineaţă. Au fost efectuate nu mai puţin de 167 de percheziţii, la Suceava, dar şi în alte judeţe din ţară. La sediul DIICOT Suceava au fost aduse pentru audieri nu mai puţin de 92 de persoane.

36 de suspecţi reţinuţi pentru 24 de ore, 15 arestaţi preventiv

După audieri record, de aproape 24 de ore, au fost date 36 de ordonanţe de reţinere. Printre cei reţinuţi au fost şi patronul de la Florconstruct, Vasile Florea, dar şi cel de la Hidroterra, Cosmin Păstrăv.

Din cei 36, însă, doar 30 de suspecţi au fost duşi în faţa instanţelor de judecată cu propunere de arestare preventivă.

În total, dintre suspecţii prezentaţi la Tribunalul Suceava cu propunere de arestare preventivă, 15 au rămas după gratii. Au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile Marcel Stănescu, Andrei Ionuţ Cârnăreasa, Dumitru Mihai Cîmpanu, Nicuşor Luca, Galaţian Stănescu, Mariana Stănescu, Ionuţ Stănescu, Vasile Dan Spătaru, Eusebiu Adrian Catrinescu, Costel Adrian Gurzu, Costinel Birău, Mihai Cătălin Chiriac,  Viorel Morăraşu, Florin Munteanu şi Adrian Borosac.

Pentru restul suspecţilor lăsaţi în libertate s-a impus interdicţia de părăsi ţara.

Cum funcţiona gruparea

Potrivit anchetatorilor, la începutul anului 2012, capii reţelei au constituit un grup infracţional organizat specializat în infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Membri principali ai grupării, au arătat anchetatorii, intrau în contact cu administratori de societăţi care erau interesaţi să-şi diminueze baza impozabilă, iar prin intermediul unor firme pe care le deţineau efectuau vânzări fictive de bunuri către societăţile cu administratori complici, fiind emise facturi fictive pentru mărfuri inexistente în realitate pe care firmele beneficiare le introduceau în contabilitate.

Transferurile succesive de bani, explică anchetatorii, aveau rolul de a spăla sume de bani provenite din evaziune fiscală.