Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Vineri, 1 martie, la ora 8.00, doi fălticeneni, Călin Dănilă şi Ioan Cojocaru, au pornit pe jos, într-o călătorie de 4.000 de kilometri. Expediţia a pornit din faţa Colegiului Tehnic „Mihai Băcescu”, unitate de învăţământ unde Călin Dănilă este profesor de educaţie fizică şi sport, iar Ioan Cojocaru a fost elev.
La plecare, cei doi temerari i-au avut alături pe primarul Cătălin Coman şi viceprimarul Gheorghe Aldea, Leonte Giani – preşedintele Alianţa Sindicatelor de Învăţământ Suceava, colegii de catedră, elevii liceului, soţiile celor doi, prietenii şi membrii Academiei de Aventură „Pământul Viu”. Înainte de plecare, mama lui Ioan Cojocaru le-a oferit celor doi mărţişoare şi ceai fierbinte.
„Ne-am propus să începem drumul nostru de la Colegiul <Mihai Băcescu>pentru că toţi colegii ne-au sprijint foarte mult, material, cu inimile, cu gândul, şi pentru asta tuturor le mulţumesc. Îi mulţumesc şi lui Dan Purdilă pentru atelajul pe care ni l-a făcut şi cu ajutorul căruia putem să transportăm cele necesare pe o distanţă de 4.000 de kilometri, dar şi sponsorilor fără de care deplasarea noastră ar fi imposibilă”, ne-a declarat Călin Dănilă.
Traseul a fost calculat folosind aplicaţia Google Maps, se vor utiliza drumurile cele mai scurte şi mai puţin aglomerate, fiind excluse drumuri forestiere şi alte trasee. Planul celor doi este de a călători urmărind drumurile naţionale sau cele judeţene (mai puţin aglomerate) din România, Ungaria, Slovenia, Italia, Franţa şi Spania, ajungând şi în câteva din marile oraşe ale Europei, precum Ljubljana, Veneţia, Genova, Marsilia, Valencia sau Barcelona. Punctul final al aventurii este Tarifa, un mic orăşel din Andaluzia, mai exact Punta del Tarifa, cel mai sudic punct al continentului european.
Sarcini bine stabilite pentru fiecare pe timpul călătoriei
Ioan este absolvent al Facultăţii de Geografie din Bucureşti, iar rolul său în cadrul expediţiei este legat de alegerea traseului şi orientare, în timp ce Călin este profesor de sport şi se va ocupa de dozarea efortului necesar în această călătorie, de alimentaţie şi de hidratare.
„Vom parcurge şase ţări şi, dacă lucrurile merg bine, sperăm să ajungem în 100 de zile la punctul terminus, Tarifa. Ne-am antrenat zilnic cu rucsacurile în spate pentru a ne adapta organismul la acest tip de efort. Ca bagaje vom avea sacii de dormit, cortul, foarte puţine haine de schimb, o cameră video, un aparat foto şi un minilaptop pentru a putea ţine la zi jurnalul de călătorie, alimente pentru două zile. Nu ne permitem să cărăm foarte mult, trebuie să avem un bagaj uşor, ca să putem înainta foarte repede, trebuie să atingem cei 40 de kilometri pe zi pe care ne-am propus să-i parcurgem”, a declarat Ioan Cojocaru.
Aplauze din partea colegilor şi elevilor
Elevii de la Colegiul Tehnic “Mihai Băcescu” au pregătit şi câteva pancarte prin care le urau celor doi temerari “Drum bun!”.
La ieşirea din colegiu, Călin Dănilă şi Ioan Cojocaru au primit aplauze binemeritate pentru curajul şi dorinţa de a străbate acest drum, cu piciorul. Au fost prezenţi la debutul călătoriei şi membrii Academiei de Aventură “Pământul viu”, care au ţinut să fie alături de colegii lor.
Prima oprire în drumul spre Gibraltar a fost la Cornu Luncii, unde cei doi s-au oprit la o rudă de-a lui Ioan, pentru a servi masa de prânz, apoi noaptea au petrecut-o la Gura Humorului. Aşa cum au prevăzut şi în timpul antrenamentelor, principalul disconfort în cadrul călătoriei din prima zi a fost cauzat de tirurile care trec foarte aproape de marginea drumului, cei doi fălticeneni fiind nevoiţi să părăsească de multe ori drumul.
Cele şase obiective ale călătoriei
Aşa cum ne-au declarat înainte de plecare, obiectivele lui Călin Dănilă şi Ioan Cojocaru în acest proiect sunt atingerea extremei sudice continentale Gibraltar-Tarifa, promovarea imaginii României şi a municipiului Fălticeni, ca promotori ai turismului european, stabilirea unor relaţii specifice între Academia de Aventura “Pământul Viu” şi alte organizaţii europene similare în scopul încurajării practicării turismului de orice fel, promovarea mersului pe jos ca modalitate de turism ecologic, monitorizarea schimbărilor care apar în organismul uman în urma efortului fizic prelungit, realizarea unei performanţe sportive prin parcurgerea la pas a celor 4.000 de km.
( 2 mar 2013, 14:16:40
Acum s-au sucit căpeteniile și ni se-mpinge pe gât Fălticeni cu apă rece:
la fălticeni nuș ce manifestări; la făltișeni spital, tot aclo centru de afaceri, aniversări de instituții, ce mai, o ofensivă mediatică de spălare a creierului de cea mai josnică speță.
Făltișeniul e mezul de la nucă și prin piața Nada Florilor axa de rotație a pomântului bortilește litosfera.
Totuși zona nefiind prea bogată în „argumente”, mai fabrică băieții câte-o dumă propagandistică, știrea din articolul de față fiind cea mai bună exemplificare.
Bine că n-au pornit kăkănarii diareici o expediție FĂLTICENI – patagonia, cu itinerarul de-a lungul axei Roma- Berlin- Tokyo, c-atunci se scăpau pe ei de râs lamele amerindiene.
De fapt substratul informațional al acestei gulgute de presă este altul: păcălicii pionieri exploratori au plecat în prospectarea traseului făltișeni – pașcani – târgu frumos – iași, ca să constate starea infrastructurii rutiere.
Această acțiune de cercetare va fi deosebit de utilă în viitorul apropiat în care tot natul nativilor între brusturi – cu cățel, cu purcel, cu prichindel, de la cel cu țăța-n gură pân’ la cel cu barba sură* - va reitera cea de-a doua Carte a Pentateucului. Adică exodul slugilor colhoznice și proletare către Heimatul originar – raionul Pașcani din gubernia Iași.
Această mizanscenă biblică va fi necesară în urma proiectului idiot de regionalizare a Rromânistanului, ocazie cu care Răzeșii tradiționali ai lui Ștefan** se vor opune înrobirii lor de către tâganii olteni și derbedeii teleormăneni.