“După datina străbună”, Festival de datini şi obiceiuri de iarnă, la Cajvana

După cum este tradiţia, în ultima lună a anului, denumită popular Undrea, la Cajvana s-a organizat Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „După datina străbună”. Din program nu au lipsit Jocul Ursului şi al Caprei, Căiuţii, jocuri cu măşti specifice zonei, scenete, colinde, strigături.

Festivalul „După datina străbună”, manifestare care a avut loc la Căminul Cultural din Cajvana, a fost organizat de Liceul Tehnologic Cajvana, reprezentat de directorul coordonator Nicolae Robu, respectiv directorul adjunct Iulian Ciotu, în parteneriat cu Primăria Oraşului Cajvana, reprezentată de primarul Gheorghe Tomăscu.

Colaj artistic de colinde, scenete, poezii

Cu dorinţa de a pune în lumină tradiţia, cultura şi folclorul românesc, întreaga colectivitate, inclusiv copiii, s-a implicat venind cu un colaj artistic de colinde, scenete, poezii. Învăţătoarea Lidia Loredana Seserman ne-a spus că toţi „artiştii” au fost bucuroşi să prezinte obiceiuri tradiţionale de iarnă, „care transmit publicului energie, dragoste, speranţă. Aceste activităţi promovează şi nu dau posibilitatea să piară obiceiurile şi <tăt ce o fost frumos cândva>”.

S-au remarcat grupurile de colindători, însoţite de profesorii George Apetrei, Ovidiu Ciubotaru, Rahila Mârza şi Lidia Loredana Seserman. Colinda „O, ce veste minunată” a fost interpretată la vioară de elevul George Crăciun Pîţu, din clasa a III-a, sub îndrumarea învăţătorului Nicolae Dranca. Elevii clasei a V-a, coordonaţi de profesoara de limba română Daniela Andronic, îmbrăcaţi în costume speciale, au interpretat sceneta în care cei trei magi merg spre locul naşterii lui Iisus, Betleem.Eleva Floarea Boca, din clasa a VII-a, a recitat poezia “Naşterea Domnului Isus”, scrisă de Mihail Dimitriu, poet şi scriitor creştin.

Datini româneşti, semnificaţii

Un moment special din festival l-a avut în prim plan pe „haiducul Bujor”.

Deşi au trecut două veacuri de când Bujor „se ridica haiduc“, amintirea sa rămâne încă vie, „dovadă şi acest obol de nemurire adus pe scenă de către elevii Liceului Tehnologic Cajvana, care au sărbătorit <haiduceşte> intrarea în noul an”, după cum ne-a explicat învăţătoarea Lidia Loredana Seserman. Cetele de urători, însoţite de instrumentişti: profesorul Traian Seserman,  învăţătorul Gheorghe Seserman şi Nicolae Răstoacă, au prezentat „jocul ursului”, a cărui semnificaţie simbolizează moartea şi reînvierea naturii; „dansul caprei”, care se referă la moartea şi reînvierea ei, în timp ce însoţitorii dansează şi mimează elementele relatate în scenariu; „căiuţii”, joc mascat des întâlnit la sărbătorile de iarnă, legat de evocarea veşniciei tinereţii şi a puterii fertilităţii, simbolizate de animalele respective, considerate sacre în mitologia populară. „Dansul măştilor”, după cum ne-a explicat profesorul Traian Seserman, constituie un alt obicei popular foarte pitoresc, format din personaje care fac şotii şi ghiduşii, înviorând ambianţa sărbătorească, însoţind celelalte alaiuri mascate.

„Vechile datini româneşti te ajută, în fiecare an, să simţi şi să trăieşti atmosfera plină de căldură şi veselie a sărbătorilor de iarnă. Nu ştii întotdeauna cu exactitate care este originea lor şi te gândeşti că, în fond, nu este aşa de important. Poţi gusta din plin şi le simţi mai aproape de suflet, dacă le cunoşti semnificaţia”, a completat Traian Seserman.

Elevii buni la învăţătură, recompensaţi cu cărţi

Din Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă „După datina străbună” nu a lipsit nici „Pluguşorul”. Recitarea textului a fost însoţită de sunetul clopoţeilor, al buhaiului, de pocnetul bicelor, instrumentelor muzicale, care au amplificat atmosfera zgomotoasă în care s-a desfăşurat obiceiul.

La final, conducerea Liceului Tehnologic Cajvana, directorul

Nicolae Robu, i-a felicitat pe elevi pentru eforturile depuse la învăţătură, răsplătindu-i cu cărţi. „Fiecare cadru didactic pregăteşte, împreună cu elevii, un moment artistic cu prilejul sărbătorilor de iarnă. În ultimii ani, manifestările pe scenă păreau pierdute iremediabil, dar cu ajutorul elevilor, al cadrelor didactice şi cu susţinerea autorităţilor locale, sperăm ca tradiţiile să renască”, a concluzionat directorul adjunct Iulian Ciotu.