Google
 
luni, 30 iul 2012 - Anul XVII, nr. 175 (5080)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7354 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2654 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava

Caii munţilor

Comoara de la Lucina, patria calului huţul

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

 

Mici la stat dar mari la fapte, mărunţi dar puternici şi foarte rezistenţi, blânzi şi puţin pretenţioşi, capabili să reziste celor mai geroase ierni ori în zonele cele mai aspre, cu puţină hrană, adevăraţi supravieţuitori în condiţii extreme, huţulii, micuţii cai care au uimit armata austriacă, sunt o adevărată comoară genetică, păstrată cu sfinţenie în munţii Bucovinei, la Herghelia Lucina.

Acolo au venit, să descopere originile acestui cal fenomen, zeci de străini, din şase ţări, membrii Federaţiei Internaţionale de Creştere a Cailor de Rasă Huţulă.

Astfel, timp de trei zile, Herghelia Lucina, gestionată de Direcţia Silvică Suceava, a fost gazda şedinţelor tehnice privind conservarea acestui fond genetic important, în acest timp fiind organizate diverse acţiuni, precum cele de vizitare a hergheliei, demonstraţii hipice şi o serbare câmpenească alături de cei consideraţi a fi creatorii rasei huţule.

 

Convoiul fără cai putere

Sâmbătă dimineaţă, invitaţii din şase ţări – Austria, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Germania, au beneficiat de un tur al Hergheliei Lucina, alături de reprezentanţii conducerii Ministerului Mediului şi Pădurilor, a Regiei Naţionale a Pădurilor şi a Direcţiei Silvice Suceava.

Oaspeţi şi gazde, cu toţii şi-au făcut apariţia la trapul calului, ca pe vremuri, când maşinile, cu ai lor cai putere, nu existau.

În fruntea convoiului se aflau mândri călăreţi, pe cai negri sau de culoarea castanei coapte, lucind în soare, iar în urma lor veneau atelajele, trase tot de cai huţuli.

În întâmpinarea lor au ieşit frumoşi feciori şi fete ai populaţiei huţule din zonă, înveşmântaţi în straiul tradiţional, strămoşesc.

Atât la venire, cât şi la plecarea într-un tur al hergheliei, maşinile puse la dispoziţie au fost ignorate de toată lumea, oamenii preferând să se înghesuie în docare şi căruţe pentru a urca pe drumurile de munte.

 

Herghelia Lucina şi armata austriacă

Istoria Hergheliei Lucina şi creşterea cailor huţuli este strâns legată de prezenţa armatei austriece în Bucovina aflată sub ocupaţie. Povestea înfiinţării ei a fost spusă, pe scurt, de şefa Hergheliei Lucina, Mihaela Sarafeşcu, care a fost apreciată de toţi oaspeţii pentru implicarea şi dăruirea ei, fiind considerată de directorul DS Suceava, Sorin Ciobanu, drept “sufletul a tot ceea ce vedeţi aici”.

“Creşterea sistematică a calului huţul a început în 1856, sub îndrumarea colonelului Martin von Hermann, care s-a gândit că acest cal este perfect pentru nevoile armatei. Până în acel an, herghelia era folosită ca păşune pentru herghelia de la Rădăuţi”, a spus Mihaela Sarafeşcu, precizând că în prezent herghelia are un efectiv de 330 de capete şi 1.772 de hectare.

Ea a oferit vizitatorilor un tur al grajdurilor, prezentându-le câteva din cele mai reuşite exemplare de cai huţuli, armăsarii pepinieră, folosiţi pentru transmiterea caracteristicilor rasei la noile generaţii. Principalele linii de cai huţuli care sunt perpetuate la Lucina sunt Ouşor, Goral, Hrobby, Pietrosu şi Prislop.

“Rasa huţul este o rasă mică de înălţime, talia este de 1,40 – 1,44 metri, principala sa caracteristică este forţa, rezistenţa. Este un cal robust, tipul calului de munte, de aceea a fost folosit de armată pentru transportul alimentelor, al armamentului, muniţiei sau personalului. Este o rasă foarte rezistentă atât la condiţiile de mediu, cât şi la condiţiile de hrană, la boli şi la frig, pentru că aici temperaturile în iarnă sunt de minus 30 de grade Celsius. Valoarea materială este una mică după părerea mea, dar cea genetică nu se poate exprima nici în lei, nici în cuvinte, de aceea şi fac parte din patrimoniul genetic de stat”, a precizat şefa Hergheliei Lucina.

 

Crucea colonelului Martin von Hermann

Unul dintre cele mai frumoase momente ale vizitei hergheliei a fost, fără îndoială, plimbarea prin mijlocul sutelor de cai liberi pe păşune, o imagine de vis, în care graţioşii cai, iepe şi mânji, treceau la doar câţiva paşi distanţă de vizitatorii curioşi. Blânzi, lăsau oamenii să se apropie de ei, fără a se speria, dar grijulii, iepele mame îşi chemau puii mai aproape, pentru a-i ocroti la nevoie.

Clopoţeii de la gâtul unora cântau un cântec de munte, îndrăgit de cei care iubesc natura şi animalele, iar nechezatul cailor cu coama în vânt, care, cuprinşi de fiorul libertăţii, o luau la fugă, întrecându-se între ei, se auzea parcă peste munţi şi văi, ca o chemare ancestrală.

După ce cu greu s-a despărţit de pajiştea cailor liberi, grupul de iubitori de cai a avut prilejul să viziteze un alt punct cheie al Hergheliei Lucina – monumentul dedicat colonelului Martin von Hermann, cel care a înfiinţat-o şi şi-a dat acolo şi ultima suflare, un an mai târziu.

“El nu este înmormântat aici, dar amintirea i-o păstrăm. Văzând acest monument, ne-a venit ideea să facem un cimitir pentru armăsarii pepinieri, pentru cele mai valoroase exemplare ale hergheliei. Toate cărările din pădure ajung aici, iar iepele care merg la păşune pe aici trec zi de zi”, a precizat Mihaela Sarafeşcu, şefa Hergheliei Lucina.

 

Tradiţiile huţule şi bucatele bucovinene

Oaspeţii veniţi din şase ţări au avut ocazia să se bucure nu doar de frumuseţea locurilor şi a cailor, ci şi de cea a tradiţiilor din zona Hergheliei Lucina, precum şi de bucatele bucovinene, care i-au făcut să-şi lingă degetele de bune ce sunt.

Pentru ei, organizatorii manifestării au pregătit o serie de spaţii expoziţionale, în care tradiţiile au prins viaţă, sub ochii lor.

De la stâna de munte, cu caş dulce şi urdă untoasă, de ţi se topea în gură, brânză cu smântână, servite cu mămăligă fierbinte, abia răsturnată din ceaun, şi sare grunjoasă, alături de o tărie sau o afinată dulce şi înşelătoare, la balmoşul adus fierbinte de pe foc, sarmalele scoase din cuptor şi tochitura pusă peste brânză frământată, toate aceste bunătăţi s-au bucurat din plin de aprecierea celor prezenţi, care oftau uitându-se la ele, prea plini să mai încerce şi alte combinaţii.

De la expoziţia de chingi, şei şi alte piese de harnaşament la cea de fierărie, în care li se arăta cum se fac potcoavele de cai sau cum se curăţă acestea de pietre, la demonstraţii de cum se desfăşurau odinioară târgurile la care caii huţuli cărau marfa, până la piese utilitare create de huţuli din lemn şi os de animale (baltag, bastoane cu cuţit de apărare la interior, căni de băut cioplite din os, butelcuţe de băutură sau rezerve de praf de puşcă), turiştii au putut admira şi testa toate aceste minunăţii, înţelegându-se cu localnicii huţuli, pentru că au găsit numeroase cuvinte comune între dialectul local şi limbile vorbite de ei.

Fondul sonor a fost asigurat de sunetul grav al buciumelor meşterilor buciumaşi din Câmpulung Moldovenesc, care au adus cu ei şi carul bucovinean autentic, realizat anul trecut de meşterul cioplitor Gavril Crăciunaş, la iniţiativa lui Aristotel Erhan, un păstrător al tradiţiilor bucovinene.

 

Demonstraţii ecvestre

Tot la baza de antrenament de pe vârful Găina, unde sunt amenajate şi o parte din grajdurile Hergheliei Lucina, spectatorii străini, dar şi localnicii veniţi la serbarea câmpenească au putut admira caii huţuli într-o serie de exerciţii demonstrative. Căluţii, mai mici decât cei care-i călăreau, au demonstrat că pot duce greutăţi mari în spinare sau să le tragă după ei, fără mare efort, dovedind şi o rezistenţă ieşită din comun, după cum s-a putut observa şi în timpul plimbărilor pe deal, cu atelajele pline de oameni, pe care le-au purtat la trap, în contrapantă, fără a se opri deloc să se odihnească.

Evenimentul s-a dovedit o reuşită deplină, încât şeful Direcţiei Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, a concluzionat că este “onorat şi mândru de faptul că o instanţă specializată şi competentă, precum Federaţia Calului Huţul, a decis şi a reconfirmat în aceste zile originea indubitabil românească – şi bucovineană – a modestului şi răbdătorului cal huţul, care rămâne, se pare, unica rasă de cal pur-sânge românesc pe care nimeni nu o poate contesta. Acest cal are exact calităţile oamenilor locului: răbdare, modestie, rezistenţă şi discreţie”.

 

Caii de rasă huţulă, patrimoniu european

Oaspeţii de vază ai Hergheliei Lucina, importanţi crescători de cai de rasă din Europa şi specialişti în domeniu, au fost întâmpinaţi de Sorin Ciobanu, şeful Direcţiei Silvice Suceava, în calitate de gazdă, care le-a adresat un cuvânt de bun venit oaspeţilor din străinătate, care “şi-au făcut din creşterea şi selecţia calului nu doar o profesie, ci şi un crez de viaţă”.

“Atunci când există dăruire în slujba unui scop nobil şi generos, dezinteresat, multe componente valoroase, unice, precum răbdătorul cal huţul, pot fi salvate, păstrate şi transmise generaţiilor viitoare. Iar calul huţul are un rol distinct, este o parte constitutivă a moştenirii culturale a Europei unite”, a adăugat Sorin Ciobanu.

Printre cei prezenţi se afla şi Gheorghe Mohanu, directorul adjunct al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP), organizatoarea acestei acţiuni, primarul Câmpulungului Moldovenesc, Mihăiţă Negură, precum şi primarii localităţilor Moldova Suliţa, Fundul Moldovei, Cârlibaba şi Pojorâta, localităţile limitrofe Lucinei.

Ministrul secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor Mugur Cozmaciuc s-a arătat plăcut impresionat de cele văzute şi decis să sprijine activitatea de gestionare a cailor de rasă: “Sunt bucuros să constat o organizare deosebită  a acestui eveniment, şi sunt mândru să constat că în cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor, direcţia de creştere şi ameliorare a cailor de rasă are un trend pozitiv. Acest sector va trebui să devină o prioritate strategică în dezvoltarea României în acest domeniu şi consider că Guvernul şi statul român trebuie să aloce toată atenţia pentru dezvoltarea fondului genetic. Dezvoltarea infrastructurii şi a patrimoniului imobiliar, precum şi conservarea fondului genetic în bune condiţii trebuie să devină una dintre principalele direcţii ale RNP şi ale Guvernului României”.

Cozmaciuc a menţionat că este necesară crearea de baze sportive şi hipodromuri, inclusiv cu capital privat, pentru punerea în valoare a cailor de rasă şi a turismului ecvestru. Ministrul secretar de stat a asigurat conducerea DS Suceava şi cea a Hergheliei Lucina de sprijinul său în activităţile pe care le desfăşoară, inclusiv pentru crearea unei clădiri în care administraţia hergheliei să îşi poată desfăşura activitatea în condiţii optime.

Din partea oaspeţilor a luat cuvântul Michal Horny – preşedintele Hucul International Federation (HIF): “Pentru fiecare crescător de huţul este o onoare să vină să viziteze Herghelia Lucina, patria acestui cal. În 1991 a fost înfiinţată ca organizaţie această Federaţie Internaţionale de Creştere a Cailor de Rasă Huţulă, iar scopul ei este de a coordona şi de a contribui la păstrarea acestui cal huţul. Ne bucurăm că după şase ani această întâlnire a avut din nou loc la Herghelia Lucina - un lăcaş al biodiversităţii rasei de cai huţuli. Toţi crescătorii au un mare respect pentru Herghelia Lucina şi este mereu o onoare să venim să o vizităm”.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Comoara de la Lucina, patria calului huţul.
 Vizualizări articol: 1726 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.64/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.6 din 11 voturi
Comoara de la Lucina, patria calului huţul4.6511

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   CATRE ,,MEDIU' trimis de
(30 iul 2012, 16:47:05
LA LUCINA MAI SUNT SI 3 PESTERI,MAI SUNT ,,FUNCTIONALE''????????

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru Suceava Centru Nicolae Balcescu 8 Tel 0730880866
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei