Traficanţi de cerşetori, săltaţi de acasă de mascaţi şi duşi la penitenciar

Patru dintre membrii clanului Roştaş din cartierul Iţcani al municipiului Suceava au fost săltaţi de acasă, joi dimineaţă, de mascaţii poliţiei şi duşi direct la penitenciar, după ce judecătorii au emis pe numele respectivilor mandate de executare a pedepselor cu închisoarea.

Cei patru au fost trimişi în judecată în decembrie 2009 de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) –Serviciul Teritorial Suceava, fiind acuzaţi că au obligat mai multe persoane, printre care şi minori, unii cu handicap, să cerşească în folosul lor, atât la Suceava, cât şi în străinătate.

Potrivit anchetatorilor, victimele, provenite din familii dezorganizate ori centre de plasament, erau supuse unor tratamente barbare, fiind bătute cu biciul pentru cai, dezbrăcate în pielea goală, hrănite cu maţe de la găini moarte ori lături de porci etc..

Din exploatarea cerşetorilor, inculpaţii, susţin anchetatorii, au făcut o adevărată avere, cumpărându-şi terenuri, maşini, o garsonieră şi materiale de construcţii pentru două case, tip vilă.

Zilele trecute, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat sentinţa finală: Somna Rostaş, în vârstă de 37 de ani, şi Mihai Rostaş, de 38 de ani, au primit câte opt ani de închisoare, Marcu Rostaş, în vârstă de 62 de ani, a fost condamnat la şapte ani de închisoare, iar Cristian Rostaş, de 39 de ani, va sta după gratii următorii şase ani, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi trafic de minori.

A făcut 50.000 de mărci germane numai din cerşetori

Potrivit rechizitoriului înaintat instanţei de judecată, membrii clanului Rostaş au traficat cerşetori pe raza municipiului Suceava şi mai apoi în Varşovia -Polonia.

Pentru ca cerşetorii lor să stârnească într-adevăr mila trecătorilor, clanul Rostaş le dădeau haine şi încălţăminte vechi, rupte, proteze false din piele sau plastic, pentru picioare şi mâini, precum şi cârje din lemn sau de metal.

Câştigurile erau fabuloase, anchetatorii dând ca exemplu cazul unui cerşetor, Vasile Cioată, poreclit „Bărbosu”, care obişnuia să se radă în cap, în zona frontală, şi să-şi pună o proteză falsă la piciorul stâng (între gleznă şi genunchi), jucând rolul unui infirm, cu afecţiuni psihice.

Potrivit procurorilor DIICOT Suceava, în perioada 1996-1998, cerşetorul a adunat din pieţele, intersecţiile şi locurile „cu vad” din Varşovia în jur de 50.000 de mărci germane.

Mare parte din bani au fost folosiţi de Cristian Rostaş, care –se arată în rechizitoriu – şi-a cumpărat cu ei materiale de construcţii în valoare de circa 190 de milioane de lei vechi şi o garsonieră în Burdujeni.