Spitalele din judeţ, obligate să raporteze toate cazurile de pacienţi muşcaţi de căpuşe

Apariţia în judeţ a tot mai multor cazuri de persoane muşcate de căpuşe şi de boală Lyme transmisă de aceste insecte i-a îngrijorat pe medicii de la Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava, care au dispus o serie de măsuri menite să stabilească adevărata amploare a fenomenului. În cursul zilei de miercuri, conducerea instituţiei a transmis o adresă către toate spitalele din judeţ, prin care le solicita managerilor să raporteze toate cazurile de acest gen care au ajuns la camerele de gardă şi la Urgenţe. În perioada următoare, unităţile spitaliceşti vor trebui să informeze zilnic Direcţia de Sănătate Publică cu privire la numărul de persoane care au solicitat îngrijiri după ce au fost muşcate de căpuşe.

Mare parte dintre sucevenii muşcaţi de căpuşe sunt copii

Ieri, în urma unei prime centralizări a datelor raportate de spitale, conducerea DSP a contabilizat 39 de astfel de pacienţi din tot judeţul, de la copii de un an şi trei luni până la adulţi de 63 ani, majoritatea din mediul rural. Pe teritorii, situaţia este următoarea: Spitalul Suceava – 16 persoane, dintre care şase copii sub 14 ani, Spitalul Rădăuţi – 17 persoane, dintre care patru copii sub 14 ani, Spitalul Fălticeni – două persoane, printre care un copil sub 14 ani, Spitalul Câmpulung Moldovenesc – patru persoane, printre care un copil cu vârsta până în 14 ani. Spitalele din Vatra Dornei şi Gura Humorului nu au semnalat până în prezent nici un caz.

„În şedinţa colegiului prefectural de mâine (n.r. astăzi) se va discuta pe marginea acestei statistici şi se va hotărî dacă este nevoie ca administraţia să ia măsuri de dezinsecţie a parcurilor”, a spus directorul executiv adjunct medical al DSP Suceava, dr. Cătălina Zorescu.

Avalanşă de pacienţi muşcaţi de căpuşe la Urgenţe, în 2011: câte două, trei cazuri pe zi

În 2012, două persoane din judeţ au fost diagnosticate cu boală Lyme. Anul trecut, mai ales în timpul verii, unităţile spitaliceşti din judeţ s-au confruntat cu o avalanşă de pacienţi muşcaţi de căpuşe, numai la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Suceava ajungând zilnic câte două, trei persoane care au avut de suferit din cauza acestor insecte. În 2011, Direcţia de Sănătate Publică Suceava a confirmat 17 cazuri de boală Lyme, cifră considerată mare, având în vedere că în anii anteriori astfel de cazuri erau ca şi inexistente (patru cazuri în 2010).

Boala Lyme este o afecţiune infecţioasă gravă (afectează sistemul nervos central), care este foarte greu de diagnosticat. Supranumită şi boala cu o mie de feţe, din cauza multitudinii de simptome pe care le dă, afecţiunea presupune un tratament complicat, care poate dura chiar câţiva ani de zile dacă nu este depistată la timp.

Pentru a evita muşcăturile de căpuşe, medicii de la DSP Suceava recomandă purtarea unor haine deschise la culoare, cu pantaloni lungi introduşi în şosete de culoare deschisă şi textură mai deasă, precum şi purtarea unor pantofi sport deschişi la culoare fără orificii sau decupaje (sandalele sunt excluse). Printre recomandări se mai numără utilizarea de DEET (dietil toluamidă) drept repelent prin aplicare pe pielea ce va veni în contact cu zonele infestate de căpuşe (mâini, braţ-antebraţ, etc.) şi utilizarea de repelenţi pe bază de permetrin prin pulverizări asupra hainelor (în special pantofi, şosete, pantaloni, etc.).

Sfaturi pentru evitarea muşcăturilor de căpuşe

Alte sfaturi constau în spălarea şi uscarea cel puţin o oră cu aer cald/fierbinte a hainelor folosite în teren după activităţi desfăşurate în zone cu potenţial de infestare cu căpuşe, inspectarea corpului cu atenţie (căpuşele se pot fixa oriunde fără a provoca disconfort la ataşare sau în timpul hrănirii), înlăturarea promptă a căpuşelor în cazul în care sunt găsite pe corp (acestea vor fi înlăturate cu ajutorul unei pensete cu vârful bont şi nu cu cioc, prin prinderea cât mai aproape de piele şi tragerea în sus, astfel încât rostrul căpuşei să nu rămână în piele). După înlăturarea căpuşelor pielea se va dezinfecta cu alcool (70%) şi se va aplica un unguent conţinând un antibiotic cu spectru larg, spun medicii.

DEET este cel mai cunoscut şi folosit repelent atât pentru ţânţari şi muşte, cât şi pentru căpuşe. Concentraţia de DEET în diverse produse comerciale poate varia de la 5% la 100%, soluţia fiind prezentă sub formă de spray/aerosoli, unguente, loţiuni, etc.. Studiile efectuate până acum au demonstrat că o concentraţie de 20-30% de DEET oferă în condiţii optime o protecţie de 86% respectiv de 92% faţă de căpuşe. Pentru că DEET se absoarbe prin piele s-au semnalat cazuri de iritaţii, alergii şi reacţii toxice (rare) şi prin urmare aplicarea trebuie limitată în timp şi suprafaţă la strictul necesar, avertizează medicii.

Cum se folosesc repelenţii care ţin căpuşele la distanţă

Medicii atenţionează că DEET se aplică pe pielea expusă sau pe haine şi în nici un caz pe sub haine, răni, zgârieturi, inflamaţii. Nu se aplică concentraţii de DEET mai mari de 30% la copiii sub 2 ani şi nu se combină aplicarea DEET cu aplicarea de alte creme sau ecrane solare. Acasă, pielea tratată cu DEET se va spăla cu apă şi săpun pentru îndepărtarea repelentului.

Referindu-se la permetrin, care poate fi folosit ca repelent atât pentru ţânţari, cât şi căpuşe, medicii vorbesc despre o concentraţie optimă în produsele comerciale de 0,5% substanţă activă. Permetrinul are o toxicitate redusă, se metabolizează rapid iar absorbţia lui prin piele este redusă. Totuşi, studii efectuate arată că substanţa poate genera iritaţii ale pielii şi mucoaselor, astfel încât se recomandă aplicarea exclusiv pe haine, atenţionează medicii.