Ion DRĂGUŞANUL

STRAJA (I). Cătun, cu rol de strajă, al Vicovului de Sus, sat atestat documentar în 23 mai 1436, satul Straja îşi împleteşte istoria cu Vicovu de Sus, prima menţionare a unor săteni din Straja făcându-se în 18 iunie 1767, când egumenul Putnei se plângea lui Grigore Callimah Vodă împotriva vecinilor din Frătăuţi, Gicove şi Straja, „care nu s-au obişnuit a trăi în vatra satului, unde este sălişte şi biserică, ce trăesc împrăştiaţi pe acele moşii, aducând cu bucatele lor stricăciune şi pagubă mănăstirii”.

Recensământul lui Rumeanţev[1], din 1772-1773, înregistrează la Straja, în Ocolul Vicovilor, fără alte precizări, „40 – toată suma caselor”, însemnând „13 liuzi ai ofiţerului ce şade acolo şi care proviant de la Piatra” primeşte, 1 ţigan şi 26 birnici.

În 1774, Straja avea 45 de familii de iobagi mănăstireşti, în 1775, 1 popă şi 38 familii de iobagi mănăstireşti,iar în 1784, 80 familii.

În 11 iunie 1778, Constantin Cărcul, vătaf de Straja, Vasile şi Gligoraş Juravle, care au fost de faţă la hotărnicirea părţilor lui Vasile Zub de pe muntele Lucina, dădeau mărturie egumenului Ioasaf cum că mănăstirii Putna nu i s-a dat a treia parte din munte, care i s-ar fi cuvenit.

În 16 iunie 1784, mănăstirea Putna arenda satele Straja şi Vicovu de Sus unor lipoveni.

Biserica Naşterii Maicii Domnului din Straja a fost construită în anii 1867-1870, pe locul unei bisericuţe din 1786, care avea, în 1843, 1.453 enoriaşi, preot administrator fiind Vasilie Bunciac. În 1876, biserica avea 2.129 enoriaşi, paroh fiind Dimitrie Onciul. În 1907, paroh era cărturarul Dimitrie Dan, născut în 1856 la Suceava, preot din 1880, paroh din 1890, preot cooperator fiind George Cosmovici, născut în 1873, preot din 1904, iar cantor, din 1894, Andrei Cantemir, născut în 1847.

Din 1860, funcţiona în Straja o şcoală cu 6 clase[2].

O colectă pentru Internatul de studenţi din Cernăuţi, făcută, în mai 1896, de „ dl paroch Dimitrie Dan, din Straja”, menţionează următoarele nume de localnici: primar Ioan Chira, Ilie Ursulian, Marina a Ilie Ursulian, cantor bisericesc Ioan Ursachi, învăţător superior Nichifor Bocance, secretar comunal  Alexander Daşchevici, cantor Andrei Cantemir, asistent silvic Franz Bittner, juratul Ioan Popescul, Mihai Tomiac, Georgi Cotoz, Dimitrie Popescul, Istrati Juravle, Nichifor Romaniuc, Nicolai Popescul alui Dimitrie, învăţătoarele Magdalena Vasilovici şi Glicheria Vasilovici, Dumitru Cîrciul, Iacob Păduche, Chireac Cotos, Ioan Păduche, Teodor Juravle, Vasile Popescul, Ilie Păsăilă, Alexandru Popescul, Vasile Chira, Petru Cotoz, Vasile Buta, Georgi Păsăilă, Dimitrie Popescul, Teodor Chira, Andrei Coca, Gavril Juravle, Constantin Popescul, Vasile Bodnariu, Miron Chira, Simion Tarnovieţchi, Iacob Cîrciu, Pavel Popescu, Elena Pătrăucean a lui Ioan, George Chira alui Ioan, Ioan Pitic, Teodor Popescul, Vasile Ursulean, George Ursulian, Mihai Cotos, poliţaiul Pamfil Cotoz, Ioan Popescul, Teodor Cotoz, Pavel Petreucean, Georgi Pasailă, Teodor Hasna, Constantin Chira, Ilie Petreucean, Cosma Cotos, Dimitrie Buraciuc, Gavril Popescu, Ioan Stirban, Nistor Popescu, Vasile Pătrăucean, Petru Paduchie, Maria Popescul, Safta Pintescu, Marina Cotos, Safta Pitei, Paraschiva Pasailă, Catrina Cotoz, Maria şi Toader Juravle, Dimitrie Ursaciuc Alui George, Achilina Bodnar alui Costan, Terentie BODNAR, Alexandru Pintescu, George Pintescu, Maria Popescul, Elisaveta Juravle, Ilie Popescu, Maria Cotoz, Constantin Juravle, Ioan Bres, Maria Hanţar, Nicolai Stirban, Ana Popescu, Maria Hasna, Rachila Bein, Irina Bein, Maria Gleşca, Elena Cotos, Maria Popescu, Ioan Hanzar, Dimitrie Calance şi Tanase Calance[3].

Banca populară raiffeisiană din Straja a fost înfiinţată în 1 noiembrie 1902, sub direcţiunea cărturarului Dimitrie Dan, cu Constantin Popescu preşedinte şi Nicolai Bocance vistiernic.