Suceava, lovită de o secetă cum n-a mai fost de zeci de ani

Seceta care se resimte în judeţul Suceava de luni de zile a atins cote alarmante. Specialiştii din domeniu nu îşi mai aduc aminte de o perioadă atât de lungă de lipsă aproape totală de precipitaţii şi spun că pentru a se reface deficitul crunt de umiditate este nevoie de mari cantităţi  de zăpadă. În unele cazuri, cotele râurilor sunt aproape de debitele minime istorice, iar unele fântâni au secat. Lipsa de apă este însă cea mai vizibilă în agricultură.
 

Ultimele căderi importante de precipitaţii au fost tocmai în luna august a anului trecut, după care au mai fost ploi, însă reduse cantitativ,  în septembrie. Lipsa ploilor de toamnă, cumulată cu lipsa zăpezii, iarna, cel puţin până acum, a dus la situaţia limită din prezent.
Măsurătorile hidrologilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava arată că în multe zone din judeţ pânza freatică a scăzut chiar şi cu un metru şi jumătate, cu precădere în partea de est a judeţului. La staţiile hidrometrice unde se fac măsurători debitele se apropie de minimele istorice. De exemplu, pe râul Siret, debitul din 12 ianuarie a fost de 2,07 metri cubi pe secundă, în condiţiile în care minima istorică este de 1,66 metri cubi pe secundă.
Un alt exemplu, pe râul Suceava, la punctul de măsurare de la Brodina, debitul este de 0,500 metri cubi pe secundă, în timp ce minima istorică, tocmai din 1967, este de 0,470 metri cubi pe secundă.

Culturile de toamnă, însămânţate doar pe o treime din suprafeţe  

Situaţia însămânţărilor de toamnă şi a lucrărilor de arătură, foarte slabă, spune totul despre cât de mult ne afectează seceta.
Inginerul agronom Vasile Tofan, specialist din cadrul Direcţiei Agricole Suceava, a declarat: „Suprafaţa programată pentru a fi însămânţată era între 22 şi 24 de mii de hectare, însă anul acesta cu eforturi s-au semănat grâu, secară şi triticale pe 8.707 hectare”.
Însămânţările s-au făcut cu mari eforturi şi foarte târziu, abia prin luna noiembrie, în condiţiile în care din cauza secetei s-a arat foarte greu.

Cerealele nu au răsărit în proporţie mulţumitoare  

Din cauza secetei, până în prezent doar aproximativ 24% din cerealele cultivate au răsărit complet, în timp ce pe aproape jumătate din terenuri se înregistrează doar o răsărire parţială. Pe restul suprafeţelor, cerealele nu au răsărit încă deloc.
Agronomul Vasile Tofan spune că nu a mai întâlnit o asemenea secetă, în toată cariera sa.
„Eu, care am 35 de ani de agronomie şi care am făcut, în majoritatea timpului, efectiv câmp, nu am întâlnit nici o toamnă aşa de secetoasă, în aşa hal încât să nu putem semăna culturile de toamnă”, a mărturisit Tofan.       

„Se ară foarte greu, rupem utilajele....”

Micii cultivatori sunt cei mai afectaţi, mulţi renunţând să-şi mai are terenurile în toamnă, în timp ce fermierii mari, care lucrează sute de hectare, fac eforturi să combată seceta şi să lucreze în continuare.
Gheorghe Abogătoaie, un fermier care lucrează în jur de 700 de hectare de teren în Plopeni-Salcea, ne-a declarat: „Se ară foarte greu, rupem utilajele.... Eu am arat în proporţie de 99% suprafaţa de 700 de hectare, dar sunt fermieri care nu au arat. Aici, în Plopeni, jumătate, minimum 40%, nu a arat”.
Cum pământul este bocnă, lucrările de arătură au fost greu de executat, au necesitat mai mult combustibil şi implicit au fost mai scumpe. Aşa se face că mulţi au renunţat la agricultură, cel puţin până când va trece seceta.

Secetă înseamnă preţuri mai mari la produse agricole  

Gheorghe Abogătoaie este totuşi optimist. Speră că va ninge consistent şi se va aşterne un strat gros de zăpadă. Acesta ar asigura ceva umiditate, dar mai ales ar proteja grâul răsărit de ger.
În toamnă, Abogătoaie a însămânţat în jur de 80 de hectare de teren cu grâu, 30 cu orzoaică şi 40 de hectare cu secară.
Seceta se va simţi şi în buzunarul cumpărătorului de produse agricole. De altfel, deja se simte.
„Am dat kilogramul de grâu cu 0,80 de lei, iar acum preţul a crescut la 1,20 de lei. La cartof nu se simte, pentru că s-au făcut mulţi anul trecut”, a explicat fermierul.
Creşterile de preţ nu sunt încă foarte vizibile din cauza faptului că anul trecut a fost, per ansamblu, unul cu producţii bune, însă pe termen lung seceta de acum se va resimţi probabil puternic.
Din cauza secetei, fântânile sunt şi ele pe „avarie”.
Mihai Gâză, un localnic din Plopeni, ne-a declarat: „Din septembrie nu a mai plouat deloc. La Botoşani au secat deja fântânile, şi la mine am dat drumul la lanţ de tot, abia dacă mai am jumătate de metru de apă în fântână”.
Oamenii sunt totuşi oarecum optimişti şi speră că ninsorile ce vor cădea de acum încolo şi mai spre primăvară ploile vor readuce solul la un nivel de umiditate bun, care va permite măcar o campanie de primăvară reuşită.