Google
 
sâmbătă, 14 ian 2012 - Anul XVII, nr. 10 (4915)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6478 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9793 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Personalităţi culturale, despre Ziua Culturii Naţionale

Actorul Victor Rebengiuc a declarat pentru MEDIAFAX că Ziua Culturii Naţionale nu are nici o importanţă dacă Guvernul şi autorităţile nu sunt interesate de acest domeniu, pe el neinteresându-l ideea de sărbătorire a culturii şi considerând că finanţarea culturii în România este la pământ.
Deşi nu îl interesează ideea de sărbătorire a culturii, Victor Rebengiuc consideră că data de 15 ianuarie este bine aleasă, pentru că, odată cu naşterea lui Mihai Eminescu, "se naşte ceva" şi "cultura română capătă o altă semnificaţie".
Actorul consideră că, din punct de vedere cultural, România se află într-un stadiu "jalnic" şi se aşteaptă să fie din ce în ce mai rău.
"Lipsesc multe. Lipsesc săli de teatru, săli de cinema, bani pentru producţia cinematografică, pentru teatre la fel, bani pentru cărţi. Este la pământ", a mai spus Rebengiuc, întrebat ce consideră că lipseşte din viaţa culturală din România.
Întrebat care este şansa culturii în mediul televiziunii, comunicaţiilor mobile şi internetului, actorul a răspuns: "Cultura este şansa culturii. Acolo unde nu există cultură este o nenorocire. Televiziunile n-au nici o treabă cu cultura. Este o subcultură care guvernează toate programele de televiziune. Probabil o să intre în aria culturală".

 

Aurora Liiceanu: Efemerul primează asupra ceea ce este solid şi peren în cultura noastră

Scriitoarea Aurora Liiceanu a declarat pentru MEDIAFAX - referitor la Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie - că, în prezent, în cultura autohtonă, "efemerul primează asupra a ceea ce este solid şi peren".
"Mă gândesc la patrimoniul cultural naţional, la tot ce avem şi care, din păcate, nu preţuim cum trebuie sau cum fac alţii. Efemerul primează asupra ceea ce este solid şi peren în cultura noastră. Este întărită şi susţinută contagiunea socială a senzaţionalului şi vulgarităţii", a declarat Aurora Liiceanu, adăugând că nu a ştiut că 15 ianuarie este Ziua Culturii Naţionale.
"Nu am văzut acţiuni sau gesturi de marketing cultural", a spus aceasta.
"Cultura română nu oferă o imagine în care să existe criterii sigure de a asigura o strategie culturală naţională. Există o toleranţă mare pentru impostură şi o confuzie mare a valorilor", a declarat scriitoarea.
Aceasta a mai spus că în cultura română lipsesc "măsura şi controlul orgoliilor şi a notorietăţii nemeritate". "Lipsesc meritocraţia şi stabilitatea socială. Lipseşte grija pentru limba română ca bază a culturii adevărate", a adăugat ea.

 

Mircea Diaconu: Cultura o fac oamenii de cultură şi nu ministrul Culturii

Mircea Diaconu a declarat pentru MEDIAFAX că o zi a culturii naţionale, care să coincidă cu aniversarea poetului Mihai Eminescu, este un eveniment necesar, deoarece oamenii nu se schimbă odată cu tehnologia.
Actorul şi senatorul PNL Mircea Diaconu se numără printre susţinătorii proiectului pentru decretarea unei zile a culturii naţionale.
El a mărturisit că, înainte să existe Ziua Culturii Naţionale, sărbătorită pe 15 ianuarie - dată la care s-a născut Mihai Eminescu -, el şi prietenii săi citeau poezii scrise de acest poet. "Era ceva firesc", a spus el.
"Eu cred că omul nu s-a schimbat. Tehnologia, sculele se schimbă. Omul nu se schimbă. Dacă da, pierde din rafinament. Dă tehnologiei ceva ce e al lui. Diferenţa devine prea mare între spiritual şi tehnologie şi ceva se rupe. Acum suntem în punctul ăla", a spus actorul.
"Am citit recent poezii de Omar Khayyám. Omul ăla a trăit pe la anul 1.000. Ce vorbea omul ăla există şi azi", a spus Diaconu. "Nu mă refer numai la romantism, ci la sensibilitate", a adăugat acesta. "Structura omului este aceeaşi, de la Homer la noi e acelaşi proces al romantismului care era şi atunci", a adăugat el.
În ceea ce priveşte starea culturii române, Diaconu s-a declarat foarte optimist. "Nu mă plâng, pentru că artistul trebuie să fie nefericit, pentru că din bani la bancă şi burtă plină nu iese operă", a spus Diaconu. "Cultura o fac oamenii de cultură şi nu ministrul Culturii", a adăugat actorul.

 

Dan C. Mihăilescu: Nu-mi pasă cine a decis Ziua Culturii, mă bucur că există ea şi nu ziua narcomaniei

Dan C. Mihăilescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că nu îi pasă cine a decis Ziua Culturii Naţionale, dar, dacă există acest eveniment, pentru 15 ianuarie, ar trebui ca toate instituţiile de cultură să-şi "mobilizeze energiile cel puţin cale de un trimestru, nu să improvize şuşe în săptămâna dinainte".
"Dacă tot ne-am ostenit să decretăm o Zi a Culturii Naţionale (nu-mi pasă cine a decis-o, mă bucur că există ea şi nu ziua narcomaniei, iar 15 ianuarie mi se pare o dată foarte nimerită), măcar cu această ocazie să părăsim vorbele mari şi goale, în favoarea faptelor mici şi pline. Mai puţină butaforie şi gesticulaţie patriotardă şi cât mai multe isprăvi culturale", a declarat, pentru MEDIAFAX, criticul literar Dan C. Mihăilescu.
El consideră că "pentru 15 ianuarie ar trebui ca toate instituţiile de cultură ale ţării să-şi mobilizeze energiile cel puţin cale de un trimestru, nu să improvizeze şuşe în săptămâna dinainte".

 

Eugen Simion: Vocea culturii este acoperită de vocea asurzitoare a politicului

Academicianul Eugen Simion a declarat pentru MEDIAFAX că vocea culturii este acoperită în prezent de vocea asurzitoare a politicului, iar televiziunea ar putea fi "esenţială în procesul de educaţie şi respiritualizare a unei populaţii năucite de criza economică şi morală în care am intrat cu toţi".
Întrebat de MEDIAFAX la ce se gândeşte când aude sintagma "Ziua Culturii Naţionale", academicianul Eugen Simion a răspuns: "Mă gândesc, evident, la 15 ianuarie. De anul trecut, este şi Ziua Culturii Naţionale. Academia Română a propus acest lucru şi Parlamentul României a acceptat. O zi în care să examinăm, împreună, problemele culturii noastre şi să vorbim despre proiectele de interes naţional în acest domeniu esenţial. Când spun «împreună», nu mă gândesc numai la oamenii care fac cultură, ci şi la cei care hotărăsc destinul ei. Adică la oamenii politici. În imaginaţia mea, Ziua Culturii Naţionale este ziua în care discursul public să nu mai fie, cum este în fiecare zi, politic (exasperat politic), ci un discurs cultural", a spus Eugen Simion.
Fostul preşedinte al Academiei Române consideră că data de 15 ianuarie este bine aleasă drept Ziua Culturii Naţionale, pentru că, în imaginarul colectiv românesc, Eminescu este poetul reprezentativ (poetul naţional) al românilor. "Vorbind despre Eminescu, vorbim implicit despre performanţele spiritualităţii româneşti", explică Eugen Simion.

 

Perjovschi: E probabil bine că există în rând cu Boboteaza şi Valentine's Day

"La noi, cultura este chestia unde ajungi după ce ai mers pe autostrăzile pe care guvernanţii nu încetează să ni le promită", a declarat pentru MEDIAFAX artistul Dan Perjovschi, într-un comentariu cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, sărbătorită duminică.
Întrebat ce îi inspiră sintagma "Ziua Culturii Naţionale", Perjovschi glumeşte "Îmi vine să iau poziţia de drepţi". "E probabil bine că există în rând cu Boboteaza şi Valentine's Day. Pentru mine în fiecare zi e ziua culturii şi nu aia naţională, ci cultura în general. Arta este ultimul teritoriu care conservă creativitate şi libertate de expresie. Fără, eu unul nu pot", continuă acesta.
El mai consideră că, "pentru majoritatea", probabil că este bine aleasă data de 15 ianuarie pentru această sărbătoare, "deşi iarna nu se poate ieşi la grătare".
"Pentru mine, simbolul Eminescu, adică limba, adică naţionalitatea, adica geniul cu plete în vânt este prea român şi prea romantic. Suntem în secolul 21, parte a unei lumi globale, poate că Brâncuşi, adică simbolul conceptual, vizual, universal, ar fi mai indicat (lasă loc până şi mândriilor folk locale). Şi mai bine ar fi fost Tristan Tzara, care contestă şi cuvântul şi imaginea. Dar nu vom fi niciodată atât de curajoşi şi nici atât de cosmopoliţi", spune artistul.
Întrebat în ce stadiu consideră că se află România din punct de vedere cultural, Perjovschi punctează: "În 22 de ani, am terminat o bibliotecă începută de regimul criminal şi am pus două lifturi de sticlă în spatele palatului dictatorului sub numele «Muzeu de Artă Contemporană». În 22 de ani, în România s-au construit două stadioane de fotbal şi nenumărate mall-uri, bănci şi biserici. E destul de clar, nu?".
În viaţa culturală din România lipseşte "fondul din forme şi modernul din postmodern", este de părere acesta.
"La noi, cultura este chestia unde ajungi după ce ai mers pe autostrăzile pe care guvernanţii nu încetează să ni le promită. Se investesc cu succes bani si inteligenţă la export (Institutul Cultural Român), dar producţia culturală internă (cu excepţia cu cântec a filmului) este lăsată de izbelişte. Eşti artist, descurcă-te! Singurele ştiri despre artă sunt cele legate de licitaţii sau de vreun monument aiuritor de prost făcut de prietenul de beri al primarului. Toate reuşitele (şi nu sunt deloc puţine) sunt rar rezultatul unor politici coerente, ci mai mult merite individuale. Şi, cu toate acestea există, habar n-am cum, există energie, soluţii şi reuşite incredibile. La noi se fac cu acelaşi entuziasm şi lucruri eroice şi de mântuială. Suntem ultraconservatori şi anarhişti în acelaşi timp. De aceea, în 2012 mă aştept să văd şi lucruri proaste şi lucruri bune. M-am obişnuit", completează Perjovschi, adăugând, însă, că, "pe lângă Festivalul Enescu, Festivalul Naţional de Teatru, târgul de carte cu subvenţii şi festivalurile berii organizate de ArCuB, arta contemporană ar trebui să primească atenţia şi finanţarea pe care le merită. Fără piste, nu putem alerga, fără bazin, nu putem înota".
Despre şansa culturii în mediul televiziunii, Perjovschi îşi exprimă regretul pentru faptul că s-a pierdut acest mediu, care ajungea în toate casele, "între reclame şi dansuri din buric". "Televizunea de stat sau privată este aproape integral tabloidizată. Canalul nostru cultural este subfinanţat şi deci plictisitor şi inegal. În acest moment, cultura modernă adevărată are şanse puţine în media vizuală isterică şi vulgară. Până şi Arte vrea să fie cool, iar Discovery ne arată puşti şi portavioane…".
"În schimb, internetul are un potenţial enorm pentru că dă şi opţiunea individuală şi aia de network. Dacă stai să te gândeşti, suntem la un click distanţă de cele mai mari biblioteci din lume şi putem vizita muzee la care n-am avea bani de biletul de intrare… Dar depinde cum folosim acest mediu. Unii fac revoluţii, alţii filme X", mai spune Dan Perjovschi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Personalităţi culturale, despre Ziua Culturii Naţionale.
 Vizualizări articol: 2495 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.0 din 2 voturi
Personalităţi culturale, despre Ziua Culturii Naţionale3.052

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei