În judeţul Suceava există peste 60 de milioane de metri cubi de deşeuri miniere

În judeţul Suceava există 71 de perimetre miniere care au activitatea sistată şi aproape 200 de spaţii unde sunt depozitate deşeurile rezultate din activitatea minieră. Potrivit unui raport prezentat de directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Suceava, Vasile Oşean, deşeurile miniere sunt depozitate în 190 de halde de steril provenit din exploatarea substanţelor minerale, volumul total al acestor deşeuri fiind de 45,5 milioane de metri cubi. Acesta a mai spus că în judeţul Suceava sunt şi opt iazuri de decantare, unde sunt depozitate 14,6 milioane de metri cubi de steril provenit din activitatea minieră.

„Prin dimensiuni, cantitatea de deşeuri depozitate, conţinutul de substanţe poluante şi efectul asupra mediului şi populaţiei în cazul producerii unor accidente sau avarii, iazurile de decantare reprezintă un factor major de risc, motiv pentru care trebuie acordată o atenţie deosebită atât în faza de construcţie – operare, cât mai ales în faza de închidere şi de monitorizare post-închidere. După intrarea în conservare a iazurilor, efectul poluării poate dura zeci de ani, în funcţie de compoziţia sterilului depus, natura reactivilor folosiţi la preparare, dinamica precipitaţiilor, a apelor de suprafaţă, a apelor freatice, precum şi a celor de mare  adâncime”, a declarat Vasile Oşean.

Unul dintre cele mai mari iazuri de decantare unde este depozitat steril este cel din Tărnicioara, acesta având o suprafaţă de 28,5 hectare şi 15,5 milioane de tone de steril. Vasile Oşean a arătat că începând cu anul 2008 au fost realizate lucrări de stabilizare şi reabilitare ecologică a iazului, o parte din lucrări fiind finalizate în luna iulie 2011. El a precizat că valoarea lucrărilor se ridică la 5,34 de milioane de lei.

Închiderea şi ecologizarea fostei exploatări de sulf din Călimani costă peste 50 de milioane de lei

Şeful APM Suceava a mai arătat că o altă zonă care prezintă risc pentru mediu este fosta exploatare a sulfului din Călimani, închisă în anul 1997. Vasile Oşean a precizat că lucrările de reabilitare ecologică a acestei exploatări au fost începute în anul 2008, ele fiind însă sistate în anii 2010 şi 2011. El a arătat că pentru finalizarea lucrărilor de închidere şi ecologizare la fosta exploatare Călimani ar fi necesară o sumă de 51,17 milioane de lei (511,7 miliarde de lei vechi).

„În această zonă este necesară continuarea lucrărilor de reabilitare ecologică, având în vedere faptul că poluarea mediului continuă şi perimetrul minier se află în Parcul Naţional Călimani. Pe de altă parte, trebuie spus că în judeţul Suceava, paşii necesari punerii în siguranţă a acestor situri contaminate se fac destul de timid, cauza principală fiind lipsa fondurilor necesare la bugetul de stat. Este necesară monitorizarea atentă şi permanentă a acestor perimetre, din două motive principale. Primul ar fi poluarea gravă a factorilor de mediu, în special a apelor şi solului, iar al doilea ar fi gradul de pericol pentru aşezări pe care îl reprezintă unele dintre situri, respectiv cele din Fundu Moldovei, Tarniţa şi Călimani”, a mai spus şeful APM Suceava.