Proiectul „Suceava - Utilităţi şi Mediu” stă să explodeze

Megaproiectul „Suceava, utilităţi şi mediu la standarde europene” devine pe zi ce trece o piatră de moară tot mai mare pentru autorităţile locale şi judeţene. Momentul în care butoiul nemulţumirilor şi neregulilor din acest proiect va exploda nu pare prea îndepărtat, iar pe cei care şi-au pus semnătura pentru parafarea actelor îi pasc drumuri dese către sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, structură care instrumentează acest dosar.

Între timp, pe fir au intrat şi reprezentanţii Corpului de Control al primului-ministru, care în scurt timp vor ajunge la Suceava. Acestora li s-a solicitat să verifice modul în care s-a cheltuit prima tranşă a banilor împrumutaţi din exterior şi garantaţi de stat. Este vorba de suma de 86,3 milioane de euro, bani care s-au dus inclusiv pentru plata unor contracte de consultanţă în proiectare, construcţie şi pe linie juridică, dar şi pentru plata salariilor angajaţilor SC Bucovina Ecoterm Gaz SA, societate care trebuia să se ocupe cu gestionarea acestui proiect.

Modul în care s-au predat conductele către Transgaz, o altă neclaritate

Un alt aspect pe care Corpul de Control al primului-ministru îl va verifica la Suceava este modul în care s-au predat conductele de gaz metan către Transgaz Mediaş. În discuţie sunt 101 km de conducte magistrale finalizate până în prezent dintr-un total de 232 de km, cât trebuie să aibă întreg sistemul prevăzut prin proiectul „Suceava, utilităţi şi mediu la standarde europene”.

În final, conductele de gaz metan ar urma să poată fi utilizate de către 61 de comune şi oraşe din judeţul Suceava care fac parte din asocierea gândită de reprezentanţii Consiliului Judeţean Suceava înainte de a demara proiectul.

Pentru această primă fază, Consiliul Judeţean Suceava a obţinut un credit cu garanţii guvernamentale în valoare de 86,3 milioane de euro din partea Deutche Bank A.G. Londra. Autorităţile judeţene au semnat un contract de împrumut ce prevede rambursarea creditului în 25 de ani, cu o perioadă de graţie de cinci ani, cu o dobândă de 3,975% la care se adaugă rata EURIBOR. Comisionul de aranjare a fost negociat la 1,05%, iar comisionul de neutilizare la 1,5%.

Zeci de localităţi, lăsate de izbelişte

Dintre cele 61 de unităţi administrative care fac parte din asocierea concepută în cazul proiectului „Suceava, utilităţi şi mediu la standarde europene”, cele mai multe nu au văzut nici un eurocent din procentul de investiţii care le revenea în mod normal. O parte dintre primarii cu care am discutat şi-au exprimat dezamăgirea vizavi de ceea ce s-a întâmplat până acum, dar şi scepticismul că vor beneficia vreodată de gaz metan. Mai mult, primarii au mărturisit că DNA Suceava le-a cerut date despre implicarea în proiect.

Valeruţ Ţăranu Hofner, primarul din Solca, a declarat că în cazul localităţii pe care o conduce gazul metan este, deocamdată, un vis frumos.

„Conducta care ar trebui să alimenteze Solca este undeva prin Clit. Deocamdată, nu am plătit nici o rată, pentru că au virat bani cei de la Consiliul Judeţean”, a explicat primarul din Solca.

Situaţia se prezintă în mod similar şi la Forăşti, iar primarul de aici, Brăduţ Avrămia, este foarte tranşant când vine vorba de acest proiect.

„Comuna Forăşti nu a avut, nu are şi nici nu va avea gaz metan, deşi conducta magistrală trece pe la noi. În 2003/2004 aveam peste 1.300 de familii care doreau să-şi instaleze gaz metan şi alte 60 de cereri pentru centrale. În contract scrie că plata se va face la un an după punerea în funcţiune a investiţiei, dar până acum nu s-a făcut absolut nimic, iar eu nu voi da nici un leu de la buget. Asta am spus şi la DNA şi am să spun tuturor celor care mă vor întreba”, a menţionat primarul din Forăşti.

Gazul metan promis acum câţiva ani de autorităţile judeţene nu a ajuns nici la Mălini.

„Eu nu am găsit nici măcar un studiu de fezabilitate pentru această investiţie în care Măliniul este în asociere, iar despre ceva palpabil în teren nici vorbă. Mie mi se pare corect să plătească cine a beneficiat de această investiţie, nu cei care nu au nimic, iar lucrurile acestea trebuie discutate cu toţi cei implicaţi”, a declarat Petru Nistor, primarul din Mălini.

Un caz aparte este la Siminicea. Aici, autorităţile locale s-au asociat pentru a beneficia de o extindere a reţelei de gaz metan existentă în comună încă dinaintea anului 2000. Nu doar că din proiect nu s-a pus nici un metru de conductă, dar într-un final extinderea s-a făcut din surse proprii.

Plata ratelor de către primării, echivalentă cu colapsul

Deocamdată, autorităţile locale nu s-au confruntat cu probleme privind plata ratelor aferente împrumutului de 86,3 milioane de euro. Ratele pe care fiecare unitate administrativă trebuie să le achite de două ori pe an diferă în funcţie de suma cu care consilierii locali au aprobat intrarea în asociere. Oricum, banii ce trebuie plătiţi depăşesc cu mult bugetele localităţilor, iar obligarea la plată a primăriilor ar echivala cu colapsul.

Până în prezent, ratele s-au achitat de către Consiliul Judeţean Suceava, din dobânzile care s-au adunat din banii proveniţi din credit şi mutaţi de la o bancă la alta, dar şi din bani de la bugetul de stat.

Mai mult, se pare că reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Suceava au primit instrucţiuni clare să blocheze conturile primăriilor care nu-şi plătesc ratele. Cu alte cuvinte, primăriile s-ar putea vedea puse în situaţia de a avea conturile blocate fără să fi beneficiat în vreun fel de investiţiile promise în cadrul proiectului „Suceava, utilităţi şi mediu la standarde europene”.