Iazul de la Grăniceşti, lăsat de izbelişte de autorităţi

Nepăsarea autorităţilor este la ea acasă peste tot în judeţ. O mostră elocventă este la Grăniceşti, acolo unde iazul de acumulare distrus la inundaţiile din vara anului trecut a fost lăsat de izbelişte. Deocamdată, totul e la stadiul de proiecte şi promisiuni, iar ceea ce era cândva mândria unei întregi zone s-a transformat într-un loc sinistru, desprins parcă din filmele de după al Doilea Război Mondial.

Iazul cu o suprafaţă medie de 61 de hectare de la Grăniceşti a devenit istorie după inundaţiile din iunie 2010. Cantitatea mare de precipitaţii căzută în decurs de numai câteva ore s-a dovedit cu mult peste capacitatea de stocare, iar apa a trecut peste baraj cu aproximativ 80 de centimetri.

Urmarea a fost previzibilă: barajul s-a rupt, iar întreaga cantitate de apă, câteva milioane de metri cubi, a plecat în aval. Norocul a fost acela că torentul nu a întâlnit în cale vreo localitate pe care ar fi măturat-o cu totul. În urmă a rămas dezastrul.

Un dezastru care se vede şi astăzi, iar pârâul Horaiţ, care alimenta iazul, pare stingher prin deşertul de iarbă şi barajul înalt de câţiva metri devenit inutil. De atunci a trecut aproape un an, dar peisajul nu s-a schimbat cu nimic, iar oamenii din Grăniceşti şi celelalte sate învecinate se întreabă dacă vremurile de prosperitate de altădată vor mai reveni.

Proiectul există, se aşteaptă licitaţia şi banii

Aflat în curtea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) din România, iazul de la Grăniceşti avea 61 de hectare la cote normale şi 81 de hectare când era aproape de supraplin, iar în exploatare a fost dat la începutul anilor 1970. Atât reprezentanţii ANIF, cât şi conducerea Primăriei Grăniceşti îl consideră extrem de important. Administraţia locală din Grăniceşti spune că ar dori să readucă acumularea la nivelul de anul trecut, numai că nu are banii necesari şi nici nu se poate investi în curtea altora. De partea cealaltă, reprezentanţii ANIF spun că s-au făcut demersurile necesare pentru refacerea barajului.

„Există un proiect de refacere, iar din câte ştiu eu urmează procedura de publicare pe SEAP. Cel mai probabil lucrările vor consta în realizarea unui prebaraj, care va reţine apa, de unde va fi aruncată cu pompele peste baraj, pentru a permite realizarea lucrărilor propriu-zise la baraj în condiţii optime”, a explicat Mircea Filip, inspector de zonă al Sucursalei Moldova Nord, unitatea de administrare Suceava a ANIF.

Costurile estimative ale refacerii barajului se ridică la patru milioane de lei, în jur de un milion de euro, iar specialiştii spun că perioada în care ar putea fi finalizat este de maxim cinci luni.

Intenţiile sunt lăudabile, dar în ritmul în care se lucrează în România s-ar putea să mai treacă ani buni până când se va şi realiza ceva vizibil.

Importanţa iazului

Barajul de la Grăniceşti reţinea aproximativ 3,8 milioane de metri cubi de apă, iar adâncimea maximă era de 8 metri. În afara peştelui aflat în acest bazin, acumularea de la Grăniceşti avea şi alte utilizări. Cea mai importantă era aceea că asigura apa necesară pentru irigaţiile din zonă, iar apoi avea rol de atenuare a viiturilor. Primarul Gheorghe Nuţu este de părere că iazul are o importanţă extrem de mare pentru comunitate şi refacerea acestuia reprezintă o prioritate.

„Era o rezervă de apă importantă pentru toată comuna, iar în plus oamenii care au avut teren sub luciul de apă au primit şi peşte într-o anumită perioadă. Acum nu avem nici una, nici cealaltă”, a precizat primarul din Grăniceşti.