Noul sistem de compensare a medicamentelor condamnă la moarte mii de pacienţi

Reglementările intrate în vigoare la 1 iulie i-au afectat dramatic pe bolnavi, îndeosebi pe cei pensionari, care, acum, trebuie să bage adânc mâna în buzunar pentru a-şi cumpăra medicamentele necesare supravieţuirii.

Noile schimbări, care prevăd ca la un medicament prescris, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să nu mai compenseze cel mai ieftin produs care conţine aceeaşi substanţă activă, ci să acopere doar preţul celui mai ieftin leac dintr-o largă clasă terapeutică, îi obligă pe pacienţi să plătească mai mult pentru medicamentele necesare. Singura alternativă pentru bolnavii care nu-şi permit să suporte costurile ar fi să treacă pe tratamente ieftine, dar, în majoritatea cazurilor, acest lucru nu este posibil întrucât recomandarea din partea doctorilor este clară, şi anume păstrarea schemei de tratament dacă vor rezultate bune.

Medicii: ”Compensările de 50, 90 şi 100% nu mai exprimă nimic”

”Degeaba avem compensări de 50, 90 şi 100% fiindcă acestea nu mai exprimă nimic”, spune purtătoarea de cuvânt a medicilor de familie suceveni, dr. Irina Badrajan, cu precizarea că, de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, nici copiii nu mai beneficiază de gratuitate.

Că aşa stau lucrurile, confirmă şi reprezentanta farmaciştilor suceveni, Doiniţa Cocriş, care vine cu câteva exemple concrete.

Astfel, ea explică cum pentru Lipofib, un produs utilizat pentru scăderea concentraţiilor de colesterol, un pacient trebuie să plătească acum 31,58 lei, în condiţiile în care înainte achita doar 5 lei.

Pentru Bonviva, un medicament cu indicaţii în osteoporoză, un pensionar cu venituri sub 700 pe lună achita înainte 12,90 lei, pentru ca acum să scoată din buzunar 87,3 lei.

Un alt produs, Aprovel, pentru hipertensiune, pentru care înainte pacientul trebuia să plătească 8,52 lei, se achiziţionează acum la preţul de 70,82 lei.

Şi la Crestor, un alt produs pentru reducerea nivelului de colesterol, diferenţele sunt mari, pensionarii cu venituri lunare de până în 700 de lei trebuind să plătească acum 92,7 lei în loc de 11,23 lei, cât plăteau înainte.

La Nicerium, un medicament pentru circulaţia cerebrală, costul de achiziţie pentru pensionarii cu pensii mici a crescut de la 5,13 lei la 40,39 lei.

Şi vizavi de medicaţia pentru copii reprezentanta farmaciştilor suceveni vine cu exemple. Ea arată cum pentru un flacon de 125 mg de Zinat, suspensie, care înainte era gratuit, părinţii trebuie să plătească de la 1 iulie 6,02 lei. Nici la Ospamox nu mai există gratuitate, un flacon de 250 mg costând din această lună 1,56 lei.

Farmaciştii: ”Le facem calculul, iar când aud cât au de plată, pleacă”

”Oamenii nu au bani. Foarte mulţi ne roagă să le facem calculul, iar când aud cât au de plată, pleacă. De la 1 iulie, numărul reţetelor pe care le eliberăm într-o zi s-a redus la jumătate. Cel mai tragic este că, acum, medicii prescriu reţetele pentru o perioadă de trei luni, iar sumele de achitat sunt şi mai mari. Un pensionar cu venituri lunare de 400 lei nu-şi permite să dea jumătate din bani pe medicamente”, subliniază Doniţa Cocriş.

În acest context, medicii de familie se aşteaptă ca bolnavii să renunţe total sau parţial la medicaţie, ceea ce înseamnă în final o înrăutăţire a stării de sănătate. Ei spun că este foarte greu să reziste în faţa suferinţei oamenilor bolnavi şi nevoiaşi, care pleacă plângând din farmacii.

„Oamenii sunt efectiv îngroziţi. Mi s-au relatat tot felul de reacţii de genul că li s-a făcut rău în farmacie, că au trebuit să se aşeze jos şi să bea un pahar cu apă fiindcă îi apucase durerea de cap. Bineînţeles că n-au putut să-şi ia reţeta şi s-au întors aşa cum au venit. Bolnavii se întreabă dacă guvernanţii chiar vor să-i omoare. Am pacienţi care şi-au cumpărat jumătate de reţetă, cât i-a ţinut punga, zicând că-şi vor împărţi ei medicamentele pe zile, ca să le ajungă. Adică, vor împărţi o pastilă în patru, deci vă daţi seama de efectul pe care îl vor obţine şi de modul în care va fi tratată boala respectivă”, adaugă Irina Badrajan.

Cât de viabilă este varianta medicamentelor ieftine, impusă de noul sistem

Medicul mai crede că, de luna viitoare, vor exista foarte mulţi bolnavi care vor cere să li se schimbe tratamentele, cu altele mai ieftine, pentru a nu fi nevoiţi să renunţe complet la medicaţie sau să ia o doză ineficientă. Ea a ţinut însă să precizeze că schimbarea terapiei nu va fi posibilă în toate cazurile, iar în situaţiile în care medicaţia va fi înlocuită, rezultatele vor fi proaste.

„Eu mi-am format de-a lungul timpului următoarea idee: scump şi prost poate exista, dar ieftin şi bun niciodată. Sunt multe diferenţe între medicamentele mai ieftine şi cele mai scumpe, cum ar fi cele legate de contraindicaţii, absorbţie sau procesul tehnologic, care este o chestiune de fineţe. În plus, medicamentul cel mai ieftin s-ar putea să nu fie adecvat cazului respectiv, deci pacientului să-i trebuiască alt medicament din acea gamă, care este mult mai scump, şi atunci ce facem? Este inuman ceea ce se întâmplă”, a conchis Irina Badrajan.