Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Mănăstirea Putna devenit sâmbătă, 15 august 2009, de Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, neîncăpătoare, pentru cei peste 15 mii de pelerini veniţi la hram.
Aşa ca în fiecare an, creştinii ortodocşi din Bucovina, dar nu numai, ci şi din toate colţurile ţării, se întâlnesc pe 15 august la Mănăstirea Putna.
Anul acesta, vremea frumoasă de afară a făcut ca între zidurile mănăstirii, la slujba din dimineaţa hramului, să se adune peste 15 mii de suflete.
Pioşenie, rugăciuni necurmate şi oameni îngenunchiaţi
În genunchi, pe iarbă sau pe pături, sub copaci, ori undeva, retraşi, miile de credincioşi au participat la Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Preasfinţitul Meletie, Episcopul Hotinului din Mitropolia Cernăuţilor, aparţinând Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, şi Preasfinţitul Ignatie, Episcop din cadrul Bisericii Ortodoxe Bulgare.
Cuvintele de învăţătură rostite de preoţi s-au auzit până în cele mai îndepărtate colţuri ale mănăstirii, şi chiar în afara zidurilor lăcaşului de cult, prin intermediul difuzoarelor montate. Cu toate acestea, mulţi dintre credincioşii veniţi la hram au ţinut cu tot dinadinsul să participe „trup şi suflet” la Sfânta Liturghie, iar porţile mănăstirii au fost „invadate” de un adevărat puhoi de oameni, care cu mic, cu mare, îşi făcea loc, aşa cum puteau, să intre în curtea mănăstirii, unde a fost amplasată o scenă de unde s-a ţinut slujba.
„Ierusalimul neamului românesc”, aşa a fost numită Mănăstirea Putna de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen. Acesta a spus că Putna este locul în care întotdeauna vine cu bucurie şi le-a vorbit credincioşilor despre „adormirea” sufletului şi despre viaţa de dincolo de moarte.
Pioşenie, rugăciuni necurmate şi oameni îngenunchiaţi, ascultând din învăţăturile preoţilor, aceasta a fost atmosfera din curtea Mănăstirii Putna.
Iconiţe şi cruciuliţe - premii la ruletă
În afara mănăstirii însă, lumea dezlănţuită parcă voia să concureze cu tăcerea din mănăstire. Predicile care se auzeau din difuzoare erau acoperite de manelele de la tarabele vânzătorilor de nimicuri. Fumul de la chioşcurile cu mici, grătare şi tot felul de alte mâncăruri se ridica pretutindeni, iar banii „curgeau” la fiecare tarabă. Oricine, orice ar fi vândut, a avut succes. Clienţii au făcut cozi la mici şi bere, dar şi la haine, brelocuri sau obiecte de cult transformate de comercianţi în „kitsch-uri” care luau ochii hrămarilor. Puştile cu bile de cauciuc au fost senzaţia zilei, aşa că aproape orice copil sau tânăr care-şi făcea loc prin puhoiul de oameni avea obligatoriu în mână o mitralieră sau o puşcă.
Jocurile de noroc îşi aveau şi acestea locul la sărbătoare, iar pe aleea ce duce spre mănăstire, câţiva comercianţi au atras clienţi şi au format cozi interminabile la tarabele lor, prin montarea unor rulete, unde dacă aveai noroc, câştigai, „bineînţeles”, cruciuliţe, icoane sau alte obiecte de cult.
Locurile de cazare, ocupate cu câteva zile înainte de hram
De la jocurile de noroc, fetele şi băieţii, frumos aranjaţi, parfumaţi şi cu mobilele cu manele date la maxim se îndreptau spre bâlci. Aici, alte cozi interminabile pentru a prinde un loc în paraşute.
Aglomeraţia a fost covârşitoare. Maşinile au fost oprite de poliţişti cu mult înainte de intrarea pe drumul ce duce spre mănăstire, iar pe stradă se circula bară la bară pe o bucată bună de drum.
Şi locurile de cazare din preajma mănăstirii erau imposibil de găsit, chiar cu două zile înainte de sărbătoare. „Avem turişti veniţi de câteva zile, camerele sunt ocupate şi nu se eliberează nimic până mâine”, a declarat recepţionerul uneia dintre pensiunile din zonă.
Sărbătoare şi zi de închinare pentru unii, zi de promenadă şi distracţie pentru alţii, cam aceasta ar fi, în doar câteva cuvinte, semnificaţia zilei de 15 august la Putna. Pe unii, ziua i-a îmbogăţit în suflet, în timp ce pe alţii, la buzunare.
