TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
TOYOTA - Noul Yaris electric hybrid
 
luni, 17 aug 2009 - Anul XIV, nr. 191 (4177)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9245 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1111 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   15 imagini |   ø fişiere video

Succes

Ciocăneştiul, plin de turişti, la Festivalul Păstrăvului

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Naţional al Păstrăvului a început vineri, 14 august, în localitatea suceveană Ciocăneşti. Deşi ploaia şi-a făcut simţită prezenţa chiar de la debutul manifestărilor, la deschiderea festivă au fost prezenţi localnici, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi Prefecturii, oameni politici, directori ai instituţiilor descentralizate, dar şi turişti aflaţi în zonă.
Aşa cum am aflat de la primarul comunei Ciocăneşti, Gheorghe Tomoioagă, “acest Festival al Păstrăvului face un apel la curăţenie. O curăţenie nu numai a apei, ci şi la curăţenia noastră sufletească de care avem nevoie tot mai mult. Practic politica de mediu şi politica de curăţenie sufletească trebuie să fie a noastră, a tuturor. Nu aveam posibilitate să susţinem un asemenea festival din bugetul local, pentru că condiţiile sunt cele care sunt, dar iată că ceea ce ne-am dorit în urmă cu şapte ani s-a împlinit. Am lansat păstrăv, astfel încât turiştii să aibă la ce veni, Ciocăneştiul este plin de turişti, au venit să petreacă un weekend sau concediul pentru a merge cu pluta, a pescui un păstrăv, a ne vedea tradiţiile şi obiceiurile. Am primit mii de scrisori şi telefoane de la oameni din ţară şi străinătate care s-au interesat de acest festival”, a spus primarul de Ciocăneşti.

 

Ştefan cel Mare, adus la Ciocăneşti de Batalionului 17 Vânători de Munte

În deschiderea manifestărilor de la Ciocăneşti, cei prezenţi au retrăit momentul istoric al intrării în comună a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. În cadrul unui ceremonial, militarii de la Batalionul 17 Vânători de Munte „Dragoş Vodă” au dăruit locuitorilor din comuna Ciocăneşti bustul lui Ştefan cel Mare împreună cu un tablou al acestui domnitor, în care este zugrăvit alături de oştenii săi, pregătit să dea riposta cuvenită duşmanului. Aceste daruri au fost amplasate în faţa bibliotecii din comună, împreună cu emblema batalionului şi drapelul Batalionului 17 Vânători de munte.
Prezenţa Batalionului 17 Vânători de Munte reprezentat de comandantul garnizoanei şi al Batalionului, lt. col. Doruţ Greab, împreună cu subordonaţii, în locul unde această unitate a cantonat în perioada interbelică luptând pentru eliberarea Bucovinei, semnifică păstrarea respectului pentru cei ce s-au jertfit, păstrând neîngenuncheat acest neam românesc.
“Artistul a cunoscut obârşia celor chemaţi la oaste, iar conducerea unităţii din Vatra Dornei a descifrat conţinutul acestuia, trimiţând la vatră în sat, chiar şi prin acest tablou, eroii din Ciocăneşti căzuţi la datorie. Ciocăneştenii aduc mulţumirile lor armatei române, iar acest gest nobil se va consemna în istoria şi monografia comunei noastre”, a spus primarul Gheorghe Tomoiagă la primirea tabloului şi a statuii.
Chiar dacă a plouat, coordonaţi de parohul bisericii din satul Botuş, copiii din sat au prezentat un program artistic cu cântece inspirate din istoria românilor, după care oştenii lui Ştefan cel Mare împreună cu marele Domn al Moldovei au ajuns călare, în aplauzele mulţimii, în faţa Căminului Cultural, după ce au străbătut comuna de la hotarul cu Cîrlibaba. A urmat o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoţi, avându-l în frunte pe protopopul Aurel Goraş, prin care s-au binecuvântat darurile primite de ciocăneşteni de la vânătorii de munte din Vatra Dornei.
“Mă bucur că am putut participa la deschidere, pentru a putea vedea cât de originali sunt oamenii din Ciocăneşti. Un lucru care nu s-a mai întâlnit până acum, această paradă a oştenilor lui Ştefan cel Mare, pe Valea Bistriţei Aurii, portul popular, călăreţii, biserica din sat implicată şi oamenii din sat nu se tem de ploaie. Festivalul păstrăvului, la fel ca Festivalul ouălor încondeiate, este un festival al tradiţiilor, al lucrurilor curate. Dacă vorbim de păstrăv, acesta este peştele din apa de munte iute, curat, foarte bun la gust şi care arată agerimea omului de la munte. Este bine că oamenii vor să aducă omagiu acestui peşte sfânt din apele de munte. Primarul de aici se luptă cu vremurile, este o perioadă de criză, dar nu a renunţat. Practic aici este poarta de intrare în Bucovina dinspre Pasul Prislop, un loc unde turiştii în august pot să vină cu plăcere. Intenţia noastră la Suceava este ca aceste localităţi de pe ulucul Gura Humorului – Câmpulung – Vatra Dornei să devină Marea Neagră la munte. Dacă aceea este albastră, aceasta este verde, iar staţiunile Mamaia, Eforie Mangalia putem să le mutăm la munte, să se numească Gura Humorului, Câmpulung, Vatra Dornei”, ne-a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur..

 

Plutăritul, o meserie care reînvie la Ciocăneşti

În prima zi a festivalului, la ora 13,00 din satul Botuş au plecat plutele cu turişti, în aplauzele celor de pe mal. Pentru a putea face posibilă această călătorie, din cauza nivelului scăzut al râului Bistriţa, cu o zi înainte a fost curăţată albia de bolovanii mari şi au fost ridicate din balast două baraje. Călătoria cu pluta a durat aproape două ore, iar localnicii îmbrăcaţi în straie populare au aşteptat pe malurile Bistriţei trecerea plutelor, aşa cum o făceau şi în urmă cu mai bine de 40 - 50 de ani.
Plutele au fost conduse de Vasile Morari, ajutat de câţiva ucenici. Vasile Morari construieşte plute de la 16 ani, iar de la 17 ani le şi “cârmuieşte”, meserie pe care a învăţat-o de la tatăl său.
„Este şi frumoasă, dar este şi periculoasă această meserie, pentru că, pe vremuri, când plutele transportau câte 400 de metri cubi de lemn odată, fiind 10 – 15 plute pe zi se mai încălecau, sau făceau zahată, cum spuneam noi, plutaşii. Atunci nu erau tractoare cu care să le tragi şi când ieşea o plută pe mal le ridicam cu parii. Plutele erau construite din lemn de molid uscat, lăsat iarna pe malul apei. Primăvara se legau plute şi începea transportul. Acum transportăm turişti cu aceste plute, ele sunt de dimensiuni mai mici, pentru că apa este mică şi acolo unde nu putem trece, le tragem cu o wolă, pentru că apa ar trebui să aibă un metru, dar sunt pietre mari şi în aceste locuri se opresc. Trebuie nişte bani pentru a face un culoar pe Bistriţa, pentru a feri bolovanii şi atunci am putea merge pe 15 – 20 kilometri cu plutele, aşa cum se mergea pe vremuri. Plutaşii veterani au îmbătrânit, eu sunt am 61 de ani, dar sunt băieţii aceştia tineri, ucenici, care vor să înveţe plutăritul”, ne-a spus Vasile Morari.

 

Octogenarul Vasile Ciocan, cel mai vârstnic plutaş al Ciocăneştiului

Pe plute, alături de turişti din întreaga ţară, l-am întâlnit şi pe Vasile Ciocan, cel mai vârstnic plutaş al comunei. La 81 de ani, Vasile Ciocan nu a rezistat să nu conducă un pic pluta. Din viaţa de plutaş, ciocăneşteanul are numerose amintiri.
„Cel mai plăcut era când aveam apă suficientă şi puteam merge bine cu plutele. Apoi, când aveam turişti pe plute pe care îi aduceam de la Cîrlibaba la Vatra Dornei, era o atmosferă aparte. Ce facem astăzi este să arătăm oamenilor cum era pe vremuri acest transport care nu polua deloc. La un singur transport se duceau şi 450 – 480 de metri cubi de lemn. Pe vremuri tot transportul de lemn pentru fabricile de prelucrare se făcea pe apă. Cele mai multe transporturi le făceam la Letea Bacău. Cei de la fabricile de prelucrare veneau aici, luau câte o parcelă, mii de metri cubi, tăiau cu fierăstrăile manuale lemnul, îl duceau cu caii la malul apei, unde era curăţat de coajă şi lăsat să se usuce, ca să poată pluti. După ce era pregătit, alţi oameni legau plutele, iar noi eram cei care conduceam pluta. Trebuia să ai curaj, putere, să fii iute. Plutaşii din Ciocăneşti duceau plutele de la Cîrlibaba până la Vatra Dornei, de acolo le preluau alţii. Era singurul mijloc de transport din zonă. Am petrecut o viaţă frumoasă, şi grea”.

 

 

Salvarea Bistriţei Aurii, o prioritate pentru autorităţi şi ecologişti

În cadrul simpozionului care a avut loc la Ciocăneşti, în prima zi a manifestărilor, pe lângă expunerile legate de creşterea păstrăvului, dezvoltarea şi promovarea turismului şi punerea în valoare a tradiţiilor populare din această zonă, s-au purtat discuţii şi despre protejarea acestor ape. Aşa cum a arătat profesorul Neculai Crăciun, această întâlnire coincide cu începutul perioadei de depunere a cererilor de finanţare pentru Programul Operaţional Sectorial de Pescuit finanţat din fondurile Uniunii Europene în proporţie de 60 % şi din fonduri proprii 40%, program prin care se pot înfiinţa noi ferme piscicole sau dezvolta cele existente, astfel încât România să nu mai fie un importator de păstrăv.
„La noi avem fundamentate resursele şi calitatea apei, avem experienţă, înainte de 1989 păstrăvul fiind produs în crescătoriile Romsilva, acum sunt specialişti care au mici păstrăvării, dar producem doar 30 % din cantitatea de păstrăv care se comercializează în România, restul fiind din import, Slovacia şi Polonia chiar şi din Ungaria, care are suprafaţă montană 10 %, restul fiind câmpie şi şes. Este o prioritate să înfiinţăm păstrăvării, tehnologia în domeniul creşterii păstrăvului este foarte avansată la nivel European, ciclul de viaţă este scurt, 9 – 10 luni, furajele sunt naturale, au un preţ din ce în ce mai mic, iar acumularea este de 100 %, dintr-un kilogram de furaj rezultă un kilogram de masă vie corporală la păstrăv”, a spus profesorul Crăciun.
O parte importantă a dezbaterilor s-a axat pe realizarea unui proiect finanţat prin POS Mediu pentru salvarea Bistriţei Aurii pe porţiunile Cîrlibaba-Ciocăneşti şi Dorna Arini, locuri unde se mai găseşte “regele apelor de munte din toată Europa” – lostriţa. După cercetările de genetică, lostriţa este încadrată la categoria “somon” şi, aşa cum arăta profesorul Crăciun, cele mai mari exemplare întâlnite au fost întâlnite în râul Bistriţa, ajungând până la 1,3 – 1,4 metri.
“Sunt foarte vulnerabile, încercăm să realizăm un proiect de salvare a lostriţei, în cele două zone protejate Natura 2000, Cîrlibaba-Cicăneşti şi Dorna Arini. Sunt zone de refugiu, zone de reproducere. La Frasin avem o mică bază de cercetare pentru a creşte lostriţa şi a popula râul Bistriţa dar şi Moldova, râu de pe care a dispărut în totalitate în urmă cu 30 de ani. În 1910, pe 80 % din râurile din România se găsea această specie mare de lostriţă, dar care, din cauza pescuitului, a dispărut în totalitate. Ca proprietăţi nutritive, carne uşoară, cu valoare alimentară nutritivă foarte mare, peşti de apă curgătoare de munte, preferaţi pe toate pieţele din lume. Protecţia zonelor trebuie făcută în parteneriat cu autorităţile locale şi asociaţiile pescarilor. Foarte mulţi peşti au dispărut din cauza branconierilor zonali, asta este treaba poliţiei, iar conservarea, evaluarea speciilor rare trebuie să se facă în parteneriat specialişti – asociaţii de pescuit sportive, cum la fel trebuie să existe un parteneriat între poliţie şi aceste asociaţii pentru combaterea braconajului”, a spus cercetătorul Crăciun.

 

Concurs de gastronomie şi cobză cu peste o mie de păstrăvi

Pensiuni şi filiale ale ANTREC din judeţele Suceava, Maramureş, Sibiu, Botoşani, Bacău s-au întrecut timp de două ore în prepararea păstrăvului. Concurenţii au primit şase păstrăvi, pe care i-au pregătit la grătar sau pe piatră încinsă, cât mai gustos, folosind diferite ingrediente, la alegere.
Juriul, alcătuit din specialişti în arta culinară şi reprezentanţi ai mass-media, a punctat cel mai gustos păstrăv, cea mai frumoasă prezentare, cea mai originală reţetă, etc., urmărind întregul proces de preparare, de la primirea păstrăvilor până la final, inclusiv aranjarea standului.
La categoria „Profesionişti”, cea mai frumoasă şi diversificată prezentare a aparţinut bucătarilor de la Vila „Iulia” din Vatra Dornei, care au prezentat nu mai puţin de 15 sortimente de preparate din păstrăv.
Din păstrăvăria proprie, Dănuţ Candrea a adus la Ciocăneşti cei mai mari păstrăvi, impresionând juriul cu cel mai gustos păstrăv, preparat de cei de la Pensiunea „Poiana” din Poiana Negri.
La categoria „Amatori”, unde s-a înscris un număr mare de participanţi, misiunea juriului a fost foarte dificilă, deoarece păstrăvii preparaţi aveau un gust deosebit, iar modul de prezentare îi îndemna pe cei prezenţi să savureze din bucate.
Cea mai veche reţetă, „Peşte pe lespede” a fost făcută de Ion Turda din Sighet- Maramureş, cel mai gustos păstrăv, „Păstrăv umplut cu măr”, a fost realizat de Silvia şi Viorel Vasiluţ din Poiana Stampei, cel mai aromat păstrăv, „Păstrăv cu salvie”, a fost al sibienilor reprezentaţi de Corina Cubleşan.
Din meniurile prezentate în concurs nu a lipsit nici cel mai „iute” păstrăv, care a venit de la ANTREC Bacău, „Păstrăv cu piper verde”, şi cea mai originală reţetă, „Păstrăv în frunză de sfeclă legat cu cimbrişor”.

 

Secretele bucatelor

De la Corina Cubleşan, concurent pentru oraşul natal, Sibiu, am aflat că „toată lumea trebuie să facă acelaşi preparat, diferenţa constând în ingrediente, sosuri, garnituri. La pregătirea păstrăvului la grătar am folosit salvie, pentru că salvia alături de rozmarin, mărar este folosită la prepararea păstrăvului. Am pus lămâie în interior, puţin unt, i-am învelit în folie de aluminiu şi i-am prăjit pe grătar. Ca şi garnitură, cartofi copţi în jar”.
Din Maramureş, Sigetul Marmaţiei, Ion Turda a pregătit păstrăv ca la munte. „Nevasta, când m-am dus în munte, mi-a pus slană la mine, un boţ de mămăligă şi aici am prins şase păstrăvi, unul şi unul. Ca să-i fac în ciudă, eu nu am să mănânc aici cotletul de la oraş, i-am copt pe piatră, pentru că mi-am uitat grătarul acasă şi ies şi mai gustoşi pe piatră. Tai slăninuţa fideluţe subţirele, iar în degajările de pe lateralele peştelui introduc slăninuţa. Rolul slăninuţei, pentru că nu am ulei la mine, este să dea grăsimea pe piatră. Nu am ingrediente la mine, am furat un pic de boia de pe la vecini, miroase a cimbru, e cimbrişor pe care l-am găsit aici pe un muşuroi. Nu am venit cu nimic, eu sunt foarte sărac, sunt turistul venit fără grătar fără ulei, am numai rucsacul la mine. Cimbrişorul l-am plasat în mijlocul păstrăvului, îl împănez pe ambele părţi, şi până se încinge piatra am furat, fără să ştie nevasta, un sfert de palincă din care vă invit să gustaţi”, ne-a spus Ion Turda.
O reţetă interesantă şi apreciată de vizitatorii expoziţiei gastronomice a fost „Păstrăv cu bere de Mărgineni”, sau cum au numit-o chiar cei care au preparat-o, „peşte antistres”.
Au mai fost premiaţi Pensiunea „Poiana Izvoarelor”, ANTREC Bucovina şi Primăria Cicăneşti pentru realizarea celei mai mari cobze din cetină de brad, în care s-au aflat peste o mie de păstrăvi afumaţi, Olguţa Mihalciuc şi gospodinele din Ciocăneşti, care au realizat cel mai mare borş de peşte din România, şi gospodarii din Ciocăneşti care au mestecat la cea mai mare mămăligă.

 

Reţeta celui mai mare borş de peşte

Peste o mie de turişti din ţară, dar şi din străinătate, din ţări cum ar fi Anglia, Franţa, Italia, Austria, aflaţi în Bazinul Dornelor pentru a-şi petrece concediul, au putut gusta din cel mai mare borş de peşte şi din cea mai mare mămăligă.
Pregătirile pentru borş au început vineri seara, la locuinţa Olguţei Mihalciuc, unde, timp de mai bine de şase ore, cinci gospodine, Georgeta Crăciun, Nicoleta Şcheul, Rodica Cazac, Maria Moroşan şi Graţiela Lupescu, împreună cu gazda, au curăţat cele peste o sută de kilograme de păstrăv, din care s-a preparat borşul, sâmbătă dimineaţa fiind pregătite legumele şi celelalte ingrediente.
De la Maria Moroşan, una din gospodinele care s-a ocupat de prepararea borşului, am aflat că ceaunul în care s-a făcut această delicioasă mâncare are 400 de litri, reţeta folosită fiind una tradiţională, specifică zonei.
„S-au pus 300 de litri de apă de izvor, în care s-au adăugat legume, cum ar fi ceapă, morcov, roşii, ardei, plus verdeaţă, pătrunjel, tarhon, leuştean, pentru a da un gust bun borşului. Când legumele sunt fierte, se adaugă peştele şi puţin orez, care este specific borşului de peşte, ardei iute, piper, sare după gust. La urmă borşul este înăcrit cu borş acru de putină preparat la noi în sat. Acest borş este fără conservanţi, totul este natural, apa de la izvor, legumele din grădină, peştele din Bistriţa, dar şi din păstrăvărie”, ne-a spus Maria Moroşan.
Cea mai mare mămăligă a fost preparată din peste 40 de kilograme de făină de porumb măcinată la moară în sat, după care a fost răsturnată pe un fund cu diametru de 2,5 metri. Coordonaţi de baciul Constantin Pop, Toader Cioban, Emilian Chiloti şi copiii Valentin Bălan, Andrei Candrea şi Stelian Ursu au mestecat în cea mai mare mămăligă.
„Am pregătit un ceaun mare, chirostei, lemne. Se pune apa la fiert, se pune sare şi făină de porumb. Mămăliga pentru borş de peşte nu trebuie să fie nici moale nici tare, să fie prăjită, sau cum se mai spune, scoaptă bine. Când o iei în mână să nu se prindă de degete. Fac mămăliga şi pentru cei zece oameni de la stână”, ne-a spus baciul Constantin Pop.

 

Lansare pe păstrăv pe Bistriţa Aurie
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, împreună cu câţiva copii aflaţi pe malul Bistriţei Aurii şi medicul veterinar Petrea Dulgheru au lansat sâmbătă, pe râul ce străbate Cicăneştiul, puieţi de păstrăv.
Petrea Dulgheru creşte păstrăv de peste 25 de ani. La început îl cumpăra de la Valea Putnei şi îl ţinea în două bazine mici, improvizate pentru a-l creşte, a-i urmări comportamentul şi a şti ce afecţiuni are.
La Ciocăneşti, şeful Direcţiei Sanitar – Veterinare Suceava a venit în calitate de acţionar la cel mai mare producător de păstrăv din judeţ. Anul trecut doctorul Dulgeru a dat în Bistriţa peste 4000 de puieţi, o parte din el fiind prins de pescari
„Acum, în premieră, lansez puiet de păstrăv fântânel, un peşte 100 % românesc, extraordinar de frumos, seamănă cu păstrăvul indigen, are puncte roşii, este deosebit de gustos. Şi în acest an lansez peste 4000 de puieţi, l-am adus în apă rece şi cu oxigen. În fiecare an fac acest lucru, peste câteva zile voi mai lansa în zona Vatra Dornei şi Dorna Arini puiet de păstrăv, deoarece doresc ca acest râu, Bistriţa, cel mai lung râu din România, care străbate un masiv muntos, 240 de kilometri, după Olt, să fie populat cu păstrăv din păstrăvăria mea. Gustul păstrăvului depinde de calitatea apei, cel din apele Bucovinei fiind cel mai gustos. Dacă apa are săruri minerale are un gust, dacă apa provine din terenuri calcaroase are un alt gust, iar apa dulce şi limpede din Bucovina îi dă un gust aparte, cu toate că păstrăvul creşte mai greu ca în alte părţi, clima la noi fiind mai rece. Noi aducem păstrăvul de la puiet la greutatea de livrare în doi ani de zile, în timp ce alte ţări, care ţin păstrăvul în apa creată artificial, îl realizează în opt luni”, ne-a declarat dr. Petrea Dulgheru.
Un apel către populaţie, de a păstra apele Bistriţei curate, a făcut şi preşedintele CJ Gheorghe Flutur, care a precizat că „Bistriţa este o apă curată, dar Bistriţa trebuie păstrată ca o apă curată, aşa cum a dat-o Dumnezeu. Ea vine din Munţii Rodnei, trebuie mai multă atenţie din partea celor care administrează judeţul, administrează apele, primăriile, pentru că poluarea, mizeria nu sunt o carte bună de vizită şi nu sunt un ambient sănătos pentru păstrăv”.

 

Păstrăvul la grătar şi meşteşugurile populare au fost cele mai căutate la Ciocăneşti
Pe terenul de sport din Ciocăneşti meşteri populari autentici, vânzători de suveniruri, distribuitori de vinuri şi comercianţi de produse alimentare i-au atras pe vizitatorii comunei muzeu. Meşterul popular maramureşean Szekely Marfon a oferit, pe lângă numeroasele produse realizate din împletituri de papură, şi flori de crin din papură „aducătoare de noroc”. Şi cum românul caută mereu să aibă noroc, maramureşeanul a meşterit de dimineaţă până seara la confecţionatul florilor de crin.
Nici artizanul Gheorghe Ţugui, din Vorona, nu a stat degeaba. Cât a fost ziua de lungă, chiar dacă de pe scenă răsunau cântece şi hore populare, moş Gheorghe a cântat din cobză, tiugă, fluier, caval, ocarină şi un instrument inventat de el, care scotea nişte sunete superbe, distincte de orice alt instrument. Pe lângă atmosfera sonoră, Gheorghe Ţugui i-a încântat pe turişti şi localnici cu frumoase măşti populare şi chiar măşti de urs, pentru flăcăii care de Anul Nou vor să îmbrace costumul de urs.
Nu au lipsit nici ciocăneştenii care produc în gospodăria proprie dulceţuri şi compoturi din fructe de pădure, sau producătorii din Poina Negri de zmeurată, afinată, fragată, palincă.
În materie de artă culinară, la mare căutare au fost păstrăvii prăjiţi pe grătar, care împreună cu mămăliguţa şi mujdeiul de usturoi s-au vândut cu 8 lei, frigăruile de păstrăv, iar cei mai îndrăzneţi au făcut chiar balmoş.

Spectacole de muzică şi lumină
Timp de două zile, muzica populară i-a încântat pe cei prezenţi la Ciocăneşti. Pe scena Festivalului au urcat ansamblurile Flori de mină din Iacobeni, Bujorul de Munte din Cîrlibaba, Brăduţul din Botoş, Bistriţa Aurie din Ciocăneşti, Dorna Dorului Vatra Dornei, Cununa Chiuarului din Satulung Maramureş, Piatra Şoimului din Câmpulung Moldovenesc, Străjăncuţa din Straja, Plaiurile Pojorâtei din Pojorîta şi soliştii Ana Maria Chiloti, Mihăiţă Rusu, Niculiţă Laura, Ioan Dordoi şi orchestra Plaiurile Dejului, Adrian Bucevschi, Sorin filip, Călin Brătianu, Pamfil Roată.
Sâmbătă seara, plăieşii cu făclii aprinse au coborât din munţi pe „Drumul Tătarilor”, după care, împreună cu oastea lui Bogdan Vodă, la lumina făcliilor au străbătut satul Ciocăneşti, fiind primiţi de primarul Gheorghe Tomoioagă la focul de tabără, loc unde s-a încins o petrecere câmpenească până duminică dimineaţa.
Duminică, în ultima zi a festivalului, pe lângă spectacolele folclorice, festivităţile de premiere, plutele şi river raftingul pe Bistriţa Aurie au fost punctul atracţie pentru turiştii aflaţi în zonă sau care se întorceau de la Serbarea câmpenească de la Prislop. Sosirea plutaşilor la Ciocăneşti a fost sărbătorită la butoiul cu bere rece, petrecerea continuând până spre miezul nopţii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ciocăneştiul, plin de turişti, la Festivalul Păstrăvului.
 Vizualizări articol: 1061 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.39/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.4 din 23 voturi
Ciocăneştiul, plin de turişti, la Festivalul Păstrăvului4.4523

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Felicitari ! trimis de
(17 aug 2009, 23:01:17
Felicitari organizatorilor. Multumim dl Flutur pentru implicare, organizare si efortul pentru pastrarea traditiilor in judet. Felicitari si pentru articol.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei