Google
 
marţi, 28 apr 2009 - Anul XIV, nr. 96 (4082)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7249 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2241 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava

Păcăleală

Ţeapă monumentală dată de autorităţi „proprietarilor” de la Şipote

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO
Sute de mii de euro au fost băgate, la propriu, în apă de cei care au crezut că se pot alege cu o proprietate în Parcul Şipote, fără să ţină cont de nici o lege. Arhiva institutului de proiectări IPTANA din Bucureşti stă mărturie asupra reţelei de canale şi de drenuri realizată în 1973 şi care asigură stabilitatea versantului de est al oraşului.

 

Uriaşele eforturi depuse de unii suceveni pentru a deveni proprietari de terenuri în Parcul Şipote, „plămânul verde” al municipiului Suceava, se dovedesc a fi inutile. În zonă nu se poate construi, pe de o parte pentru că în subteran sunt drenuri şi canale, iar pe de altă parte pentru că distrugerea acestora ar însemna activarea alunecării versantului de est, eventual transformarea zonei centrale într-o mlaştină.

Memoriul justificativ pentru consolidarea versantului de est al oraşului, efectuat în 1973 de IPTANA Bucureşti pentru Consiliul Popular Municipal Suceava, şi hărţile aferente arată că toată zona e înţesată de canale, drenuri şi chesoane care asigură colectarea şi evacuarea surplusului de apă şi fac ca versantul de est, al Cetăţii, să fie relativ stabil.

În anul 1960, municipiul Suceava s-a confruntat cu alunecări masive de teren, îndeosebi în zona Cetăţii. Din cauza alunecării versantului de est, casele din zona Şipote au avut de suferit, astfel că autorităţile de atunci au decis că versantul trebuie consolidat. În 1971 au comandat institutului bucureştean un studiu, cu un proiect de stabilizare şi în baza acestuia s-a făcut exproprierea cu despăgubiri a celor care locuiau în zonă. O componentă de stabilizare a versantului a fost şi împădurirea, aşa că, în timp, la Şipote a apărut o zonă de vegetaţie forestieră.

După 1990, câţiva oameni de afaceri au apreciat că zona are potenţial pentru dezvoltarea unui cartier rezidenţial şi au făcut imposibilul pentru a deveni proprietari.

Abia când Monitorul de Suceava a sesizat că un investitor orientat se apucă să construiască blocuri în parc, autorităţile au început să înţeleagă faptul că acest lucru ar putea însemna un pericol nu numai pentru cei care s-ar muta în astfel de locuinţe, ci pentru stabilitatea întregii zone. Sutele de mii de euro cu care s-au plătit parcele din Parcul Şipote s-au dus, la propriu, în fântâni.

 

Sub Şipote există o adevărată plasă de drenuri care asigură stabilitatea versantului de est

Proiectul elaborat în 1973 tratează o parte din lucrările de consolidare aferente canalului colector, respectiv porţiunea dintre str. Cetăţii şi str. Grădinilor, precum şi lucrările de amenajare a versantului amonte în zona Cetate, cu realizarea unei contrabanchete deasupra canalului colector, atât în zona W. Roll, cât şi în zona Cetate, astfel încât să fie asigurată stabilitatea acestui versant.

Din studiul geotehnic reiese că adâncimea pe care masivul de pământ alunecă este de circa 6-7 metri. Ca soluţie de consolidare s-a optat pentru drenuri ranfort la o adâncime de 8-10 m, cu lungime de 50 m, intercalate între lucrări de drenaj aflate la o distanţă de 27-30 m, ranforţi intermediari de susţinere, la distanţă de 13,50 sau 19 m între ei, drenuri de asanare forate orizontal din căminele terminale şi contrabanchetă în zona canalului colector. „Drenurile ranfort se vor executa din zidărie de piatră brută şi filtre de balast cu o lăţime totală de 1,60 m”, se arată în memoriu.

Toată reţeaua de drenuri este descrisă cu precizie, la fel ca şi condiţiile care trebuie respectate obligatoriu la execuţie. De exemplu, se impune ca săpăturile să fie executate numai la adăpostul sprijinirilor, a căror stare se va supraveghea în permanenţă, drenurile se execută numai din aval spre amonte pe maxim trei tronsoane odată, betoanele se toarnă aderent de pereţii săpăturilor şi se vor vibra, pământul rezultat din săpăturile de la drenuri şi ranforţi se va depozita provizoriu de o parte şi de alta în aval, urmând a fi înglobat apoi în umplutura contrabanchetei, în zona de canal aferentă.

Se mai precizează că „nu se vor face depozite concentrate de materiale de construcţii, acestea se vor depune de o parte şi de alta a drenurilor imediat înainte de punerea lor în operă; nivelările se vor executa pe porţiuni astfel încât să se realizeze o scurgere organizată a apelor de suprafaţă către şanţurile de colectare şi evacuare, fără a se crea zone de stagnare a apelor de suprafaţă şi cu menţinerea pe cât posibil a vegetaţiei existente şi a reliefului care să permită scurgerea naturală a acestor ape”.

 

Reţeaua de canale şi drenuri asigură şi colectarea apelor subterane din zona centrală

Totodată, se cere Consiliului Municipal să desfiinţeze canalul colector de pe str. Luca Arbore, între str. Ştefăniţă Vodă şi Mirăuţi şi cel de pe porţiunea dintre str. V.I. Lenin şi W. Roll înainte de definitivarea lucrărilor, deoarece aceste canalizări sunt considerate principala cauză a pierderii stabilităţii versantului pe zona respectivă. Valoarea lucrărilor a fost estimată, la acea vreme, la aproape 6 milioane de lei.

Din acest memoriu justificativ reiese că lucrările de drenaj din Parcul Şipote sunt de importanţă majoră pentru toată zona centrală a Sucevei şi pentru Cetatea de Scaun, deci o investiţie despre care nu se poate spune că s-ar amortiza vreodată.

Distrugerea sistemului de canale subterane ar putea transforma tot Centrul într-o mlaştină sau ar putea face ca terenul s-o ia la vale.

Cum nici studiile, nici memoriul şi nici hărţile cu reţeaua de canale subterane nu au fost niciodată secrete, este extrem de greu de înţeles cum autorităţile post-decembriste au eliberat cu atâta uşurinţă titluri de proprietate şi au luat în calcul posibilitatea de a se construi în această zonă.

 

Comisiile de fond funciar, responsabile şi că n-au informat „proprietarii” că dau bani degeaba pe terenuri

Dacă Prefectura consideră că vinovaţi de situaţie sunt funcţionarii de la Fond funciar din Primăria Suceava, Primăria spune că nu are nici o implicare. Primarul de Suceava, Ion Lungu, ne-a declarat că Prefectura Suceava are o anchetă în derulare legată de Parcul Şipote şi că instituţia pe care o conduce a furnizat toate documentele care i-au fost solicitate.

„Primăria nu este implicată în nici un fel, validarea s-a făcut la Comisia judeţeană de fond funciar. Dacă este cineva vinovat, acela este Comisia judeţeană, decizia acolo a fost. Eu nici măcar nu eram primar când s-au dat titlurile”, a afirmat primarul Ion Lungu.

În Parcul Şipote au obţinut peste 8.000 mp de teren circa zece persoane. Parcelele pentru care le-au fost eliberate titlurile sunt între 3.200 mp şi puţin peste 100 mp şi toate titlurile sunt pentru teren agricol, pe suprafeţe care în documente apar a fi, în evidenţele Direcţiei Silvice Suceava, ca teren cu vegetaţie forestieră.

Titlurile de proprietate pentru terenul pe care ar fi urmat să se ridice două blocuri au fost eliberate în aceeaşi zi, 5 iulie 2004. În noiembrie 2004, una dintre proprietare şi-a vândut parcela cu 20 de milioane de lei vechi, adică 550 de euro. Cealaltă a vândut cu 80 de milioane de lei vechi, adică 2.200 de euro. Actele oficiale au fost făcute în 2005. Cel care a cumpărat a vândut, la rândul lui, în aprilie 2007, unei firme din Dumbrăveni, cu un preţ în acte de 190.000 de euro.

Prefectura şi Direcţia Silvică Suceava au solicitat în instanţă anularea titlurilor pentru parcelele de la Şipote deoarece au fost obţinute cu încălcarea legii.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ţeapă monumentală dată de autorităţi „proprietarilor” de la Şipote.
 Vizualizări articol: 802 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.60/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.6 din 10 voturi
Ţeapă monumentală dată de autorităţi „proprietarilor” de la Şipote3.6510

Iulius Mall Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   .. trimis de
(28 apr 2009, 14:48:24
le-as da si eu ceva "proprietarilor" de la sipote...un fel de tzeapa, dar nu ii spune chiar asa...

nehalit din Dumbraveni
2.   ... trimis de
(28 apr 2009, 20:41:50
Au luat teapa doar plevusca, pentru ca marii rechini nu s-au bagat in afaceri cu acele terenuri. De ce oare ?
3.   Simple pricizarri trimis de
(30 apr 2009, 16:35:34
Teapa este doar articolul �n sine.

Trunchiat redactate citatele din memoriu...

Sa stie ziarista cu articolul ca �n zona a fost amenajat un sat de vacanta, deci s-a construit chiar imediat dupa consolidare. P�na la sf�rsitul anilor '70 a u functionat casute de vacanta, grup sanitar, alte dependinte.

Sa stie ziarista si toti cei interesati ca SE POT FACE CONSTRUCTII, e drept, usoare subsol partial, parter si mansarda. Poate nu blocuri masive. Constructiile sigur nu ajung p�na la nivelul drenurilor (8-10m).

Si tot ziarista, daca se interesa, afla ca pe titlurile de proprietate este mentionata functiunea initiala a terenurilor respective, lucru de altfel obligatoriu la RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE garantat de Constitutia Rom�niei.

Sunt multi invidiosi dar asa vor muri.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Servicii Optica Medicala Suceava
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei