Haina grea a violenţei

Mii de femei îndură în tăcere violenţa din familia lor. Ochi împăienjeniţi de lacrimi, durere, un sentiment sufocant de ruşine şi teama că acest lanţ vicios poate reîncepe oricând. Speră că au fost victimele unor ,,incidente” care nu se vor repeta, dar totul este în zadar. În Republica Moldova fiecare a patra femeie cu vârsta între 16 şi 35 de ani este victimă a violenţei în familie, fie fizică, sexuală, psihologică sau economică. Dar în spatele acestor statistici se ascund dramele unor femei care încearcă să-şi refacă viaţa. Ele sunt femeile care au găsit puterea să pună ,,NU” agresorului şi să ceară ajutor.

Maria suferă în tăcere

Maria are 48 de ani. De 25 de ani este căsătorită cu un bărbat egoist, închis în sine şi răutăcios. La începutul căsătoriei, soţul îşi permitea să ridice vocea şi să o înjure. Cu timpul a devenit violent, a început să o abuzeze fizic şi economic. Zilnic femeia este supusă umilinţei. I s-a întâmplat chiar de ziua ei de naştere să aibă parte de lovituri şi gălăgie în casă, asupriri şi ameninţări. De altfel, cu moartea a ameninţat-o de mai multe ori. ,,Nu mă loveşte des, dar ameninţările, înjurăturile, ţipetele sunt mai dureroase… mai bine m-ar lovi decât să mă insulte în felul acesta...”, spune îndurerată femeia. Încrederea în sine şi-a pierdut-o demult. Chiar dacă spune că mereu a încercat să găsească o soluţie în această situaţie, îi este ruşine să recunoască şi să-şi apere drepturile. În prezent îndură aceleaşi insulte, asupriri şi ameninţări. Îşi iubeşte copilul şi nu vrea să se facă de ruşine în sat. Şi mama îi spune mereu că ,,nu există femeie care să nu fi luat o palmă”. De aceea, continuă să rabde în tăcere. “Nu am cui spune durerea mea, cine mă ascultă? Aşa e soarta femeii”, se destăinuie Maria.

Ana demonstrează că violenţa poate fi învinsă

Ana şi Andrei au dat viaţă unui băiat încă din floarea dragostei lor, poate prea devreme. Erau cei mai fericiţi părinţi, iar Andrei – cel mai atent şi mai drăgăstos tată. A fost foarte greu la început, spune Ana, părinţii lor nu erau de acord cu relaţia dintre ei, au trăit în chirie mai mult timp, iar dragostea era sentimentul care îi unea şi îi salva de fiecare dată. Cu trecerea anilor, când Mihăiţă trecuse deja de trei anişori, Ana se pomeni că are un soţ diferit. Andrei se schimbase foarte mult. Responsabilităţile erau tot mai mari, iar lipsa banilor l-a îndemnat pe Andrei să consume alcool şi să plece cu zilele de acasă, ca mai apoi, întorcându-se, să-şi bată soţia. "Se întorcea nervos, ne lovea şi ne alunga afară. Am dormit într-o noapte de iarnă la pragul uşii cu copilul în braţe, simţeam că nu mai rezist", mărturiseşte Ana. Femeia a suportat această situaţie ani în şir, fără să-şi dea seama că viaţa trece, iar ea îndură ceva care nu poate fi tolerat. Părinţii o îndemnau să divorţeze, însă Ana spera că soţul ei se va schimba, aşa cum îi promitea de fiecare dată. “Într-o seară, îşi aminteşte Ana, m-a lovit atât de tare, încât a început să plângă şi copilul, implorându-mă să mergem la bunici. Asta am şi făcut. Am mers la părinţii mei, care m-au ajutat să renunţ la traiul cu un soţ violent. Iar mai apoi am solicitat şi divorţul”. Andrei nu a fost de acord să divorţeze, din acest motiv divorţul a durat trei ani, ca mai apoi el să plece definitiv din viaţa Anei şi a copilului.

Astăzi Ana nu ştie ce face Andrei şi cum a evoluat viaţa lui. Dar ştie că Mihai are deja 20 de ani şi este mândră că a reuşit să-i ofere o educaţie foarte bună, chiar şi în lipsa tatălui. Cel mai mult regretă că încă mai are anumite amintiri neplăcute despre acele clipe violente care i-au măcinat o vreme viaţa. De acea haină probabil nu va reuşi să scape niciodată.

„Viaţa este plină de probleme, este grea. Dar totuşi trebuie să găsim puterea interioară să spunem ,,NU” violenţei şi să mergem mai departe. Niciodată nu e prea târziu să ne refacem viaţa şi să o luăm de la început”, sfătuieşte Ana femeile care încă nu au reuşit să se rupă de povara violenţei.

Violenţa poate fi învinsă prin educaţie

Psihologii şi asistenţii sociali consideră că violenţa poate fi învinsă prin educaţie. În momentul în care tinerii vor înţelege că violenţa nu este o soluţie pentru a ţine partenerul lângă ei sau pentru a rezolva o problemă, femeile vor fi apreciate la justa lor valoare.

Nina CHIPER
Republica Moldova