Doru POPOVICI

În principiu, Moş Crăciun aduce copiilor darurile mult aşteptate, însă s-a împământenit tradiţia ca şi adulţilor să le aducă fel de fel de cadouri, adesea mult mai scumpe decât jucărioarele şi dulciurile pentru copii. E aproape de la sine înţeles că oamenilor cuprinşi în fenomenul fotbalistic, de la jucători şi antrenori până la preşedinţi şi patroni de cluburi, Moşul nu le poate deversa din sac decât lucruri deosebite, de mare valoare şi de mare rafinament. Greşesc eu pe undeva!? Sau Moşul? Fiindcă în loc de ceea ce vedem pe la felurite televiziuni că se petrece pe alte meleaguri, la noi Moşul pare ori să nu înţeleagă limba, ori să fi distribuit deja cadourile semnificative, ori (Doamne fereşte!) chiar să-i urască pe destinatari, ceea ce nu ar fi tocmai în regulă. Concret, darul aproape generalizat, şi care ne este prezentat cu lux de amănunte pe la mai toate emisiunile de sport de la toate televiziunile, este o bucată de șorici tocmai decupatăde pe cârca animalului proaspăt asasinat, plus o cană de vin fiert sau de ţuică fiartă de care beneficiază tot lotul prezent la pomana porcului... uneori fiind vorba de porcul de patron, care în loc de salarii le dăaceastă pomană poreclită "tradiţională". Tot acum, Moşul aduce unora dintre patroni antrenori noi, ceea ce în principiu ar trebui să aducă schimbări în bine în jocul echipelor. Curios este că antrenorul care a distrus până şi ideea de fotbal, Dan Petrescu, în loc să primească în dar o a treia gheată (fix... acolo!), este mai mereu cadorisit pe vremea asta cu titlul de antrenorul anului!... iar asta spune totul despre ce avem şi ce ne dorim. Ar mai fi multe de scris, dar mi-aş strica definitiv sărbătorile la care ţin mult, aşa că închei aici, nu înainte de a vă ura Crăciun Fericit!