Gabriel MANȚĂ

Să fim sinceri, din momentul în care handbalistele de la Corona au fost excluse din lot, în urma scandalului de dopaj cu iz de corupție (apud Tolontan), ne puteam aștepta la ce e mai rău de la acest CM de handbal feminin. Poate nu ceva similar cu prăbușirea gimnasticii, dar semne că ne îndreptăm într-acolo existau. Deși nu urmăresc decât competițiile majore de handbal, știam că Buceschi și Laslo erau jucătoare de bază, prima chiar cea așteptată să preia postura de lider de la Cristina Neagu sau măcar să-i mai ia de pe umeri responsabilitatea atacurilor în momentele în care era luată om la om. Neagu a depășit vârsta celor 30 de ani, iar accidentarea pe care a avut-o nu o să-i mai permită să redevină cea mai bună jucătoare a lumii, așa cum a fost desemnată de 4 ori. Practic, nu peste mult timp ne vom găsi în era post-Neagu. Iar lucrurile nu vor diferi mult de cele de acum. Sper că vă mai amintiți, Cristina era ținută aproape tot meciul în teren, ea fiind și o apărătoare foarte bună. Acum, participa la faza de atac, dar mai mult pentru construcție, pentru pase, decât pentru acțiuni cu contact, finalizate cu goluri din acțiune. Chiar și așa, era suficient în unele meciuri, dar nu și cu adversare de clasă mondială. Așadar, calificarea în grupa principală, fie și cu 0 puncte, e o minune în sine, amplificată de modul în care am obținut-o, învingând Ungaria pe care am condus-o doar în acele 3 secunde, ultimele! Dată fiind situația din timpul meciului, extremele au riscat și și-au crescut încrederea cu fiecare reușită, aceasta fiind practic cheia succesului. Apoi, în meciul contra Rusiei, extremele noastre aproape că nu au contat, întorcând mingea pe semicerc chiar și când puteau pătrunde. Că ne-au destabilizat acele două decizii de arbitraj? Da, dar echilibrul era precar, orice ne putea destabiliza. Și, să recunoaștem, tot o astfel de interpretare a arbitrelor ne-a adus acea lovitură de la 7 metri la ultima fază a meciului cu Ungaria. Nimic de făcut mâine cu Suedia (care a revenit și ea de la -6 la pauză, terminând la egalitate cu Spania!), chiar și cu Japonia, care e gazdă, avem șansa a doua.