Google
 
sâmbătă, 22 dec 2012 - Anul XVII, nr. 300 (5205)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,5816 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9104 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video

Principala descoperire ştiinţifică a anului

Prestigioasa revistă americană Science este de părere că descoperirea bosonului Higgs, particulă considerată ca fiind cheia de boltă a structurii fundamentale a Universului, este principala descoperire ştiinţifică a anului 2012, în clasamentul ei anual ce a fost dat publicităţii joi.

Existenţa lui a fost postulată în 1964 de fizicianul britanic Peter Higgs şi de colegii acestuia Robert Brout şi François Englert.

Bosonul Higgs, greu de descoperit pentru că este instabil, explică motivul pentru care anumite particule elementare au masă, iar altele nu au, relevând felul în care cele din urmă interacţionează cu forţele electromagnetice pentru a forma materia din Univers.

  Două echipe internaţionale de fizicieni au dezvăluit în sfârşit existenţa bosonului Higgs, pe 4 iulie, după o serie de experimente desfăşurate la Large Hadron Collider (LHC) al CERN, din apropiere de Geneva, care este cel mai mare accelerator de particule din lume.

În afara bosonului Higgs, revista Science a reţinut alte descoperiri ştiinţifice demne a de fi incluse în topul său pe 2012:

- Cercetătorii japonezi au transformat celule suşă embrionare de şoareci în ovocite viabile care au putut fi fecundate în laborator şi s-au dezvoltat apoi în şoricei născuţi din mame purtătoare. Această tehnică are potenţialul de reda speranţa femeilor infertile.

- Secvenţierea completă a genomului omului de Denisova, pornind doar de la un fragment de os de la degetul mic, graţie unei tehnici noi. Această reuşită a ridicat misterul care îl învăluia pe acest verişor străvechi al omului de Neanderthal şi al omului modern.

  - Sistemul complex de coborâre pe sol al robotului american Curiosity - un fel de macara zburătoare -, care a demonstrat, odată cu ajungerea sa pe Marte, în luna august, că NASA poate să trimită, cu mare precizie, încărcături considerabile pe solul marţian. Această tehnică va putea fi folosită pentru viitoarele misiuni spaţiale cu echipaje umane la bord.

- Laserele cu raze X de un miliard de ori mai puternice decât sursa tradiţională luminoasă a sincotronului au permis identificarea structurii proteinelor, până atunci inaccesibilă surselor cu raze X convenţionale.

- Ingineria de precizie a genomului care permite de acum înainte modificarea sau inactivarea genelor, o tehnică de direcţionare genetică eficientă şi mai puţin scumpă, ce ar putea identifica rolul specific al genelor şi al mutaţiilor acestora.

  - Confirmarea existenţei fermionilor lui Majorana, particule care au printre alte proprietăţi şi pe aceea de a acţiona ca propria lor antimaterie şi care se prezintă sub forma unor cvasi-particule. Ele ar putea fi utilizate pentru a stoca şi trata un număr mare de date informatice.

  - Proiectul ENCODE, care, după 10 ani de cercetări, a arătat că 80% din genomul uman este activ, fapt care ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine felul în care genele sunt activate şi dezactivate, reliefând în acelaşi timp anumiţi factori de risc genetic pentru boli.

- O interfaţă creier-maşină a arătat că pacienţii paralizaţi pot să mişte un braţ mecanic doar prin activitatea mintală şi să execute mişcări complexe, fiind astfel considerată o tehnologie experimentală foarte promiţătoare pentru persoanele cu handicap.

- Descoperirea de către cercetătorii chinezi a ultimului parametru dintr-un model de fizică ce descrie felul în care anumite particule, denumite neutrino, se modifică cu viteza luminii. Aceste rezultate arată că fizica particulelor neutrino ar putea explica într-o bună zi motivul pentru care Universul conţine atât de multă materie şi atât de puţină antimaterie.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Principala descoperire ştiinţifică a anului.
 Vizualizări articol: 461 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 0.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Principala descoperire ştiinţifică a anului0.05

Iulius Mall Suceava
Denis Shoes
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Fapt divers

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei