O particulă care se deplasează cu o viteză ce depăşeşte viteza luminii, descoperită de cercetători

O particulă care se deplasează cu o viteză ce depăşeşte viteza luminii, considerată o "limită de netrecut" în teoria relativităţii formulată de Einstein, a fost descoperită de o echipă internaţională de cercetători, informează AFP.

Potrivit măsurătorilor efectuate de specialiştii implicaţi în experimentul internaţional "Opera", particulele neutrino - particule elementare ale materiei - au parcurs cei 730 de kilometri care separă laboratoarele Centrului european pentru cercetări nucleare (CERN) din Geneva de laboratorul subteran din Gran Sasso din Italia cu o viteză de 300.006 kilometri pe secundă, cu 6 kilometri pe secundă mai repede decât viteza luminii.

"Altfel spus, într-o «cursă de fond» de 730 de kilometri, particulele neutrino trec linia de sosire cu un avans de 20 de metri în faţa luminii, dacă aceasta ar parcurge aceeaşi distanţă prin scoarţa terestră", se afirmă într-un comunicat emis de Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS) din Franţa.

Nu este vorba despre o reuşită singulară: rezultatele publicate de CERN şi CNRS reprezintă rodul a trei ani de cercetare şi observare a peste 15.000 de neutrino, cu o marjă de eroare record, ce reprezintă 10 miliardimi de secundă.

"Nu mă aşteptam deloc la aşa ceva, am petrecut şase luni pentru a reface totul de la zero", a declarat, joi, Dario Autiero, cercetător la Institutul de fizică nucleară din Lyon, coordonatorul departamentului de analiză a măsurătorilor în cadrul experimentului "Opera".

Recalibrarea instrumentelor de măsurare realizată de unii dintre cei mai reputaţi experţi independenţi, verificarea datelor topografice, a tunelului şi a particulelor, chiar şi deriva continentelor şi seismul din L'Aquila au fost luat în calcul.

Savanţii au căutat chiar şi cea mai mică eroare în experimentul lor, fără a ajunge însă la un rezultat diferit: neutrinii par că au călătorit într-adevăr mai repede decât lumina, sfidând astfel teoria relativităţii formulată de Einstein.

"Ţinând cont de impactul uriaş pe care un asemenea rezultat ar putea să îl aibă asupra fizicii, măsurători independente vor fi necesare, pentru ca efectul observat să poată fi infirmat sau confirmat oficial", afirmă comunicatul CNRS.

Dacă măsurătorile vor fi confirmate, implicaţiile acestei descoperiri vor sfida însăşi puterea de înţelegere a cercetătorilor.

Pentru Pierre Binetruy, directorul Laboratorului de astroparticule şi cosmologie din Paris, această descoperire înseamnă că "particulele au descoperit o scurtătură în altă dimensiune" şi astfel în univers ar exista mai mult de patru dimensiuni (cele trei dimensiuni în spaţiu, cărora li se adaugă cea a timpului).

"Se poate, totodată, ca viteza luminii să nu fie viteza limită", consideră acelaşi savant, subliniind că recordul doborât de neutrino nu înseamnă neapărat că "Einstein s-a înşelat".

"Einstein nu a dovedit că Newton s-a înşelat, el a descoperit o teorie mai generală", care s-a suprapus celei ce a fost formulată de Newton. "Newton are dreptate când viteza este mică în raport cu cea a luminii", a declarat Stavros Katsavenas, directorul adjunct al Institutului de fizică nucleară.

De aceeaşi manieră, descoperirea realizată de savanţii implicaţi în experimentul "Opera" ar putea să semnifice că teoria lui Einstein "este valabilă în anumite domenii, dar există o altă teorie, şi mai globală, la fel ca păpuşile ruseşti (...) care deschide noi câmpuri de acţiune", a adăugat Pierre Binetruy.

Deşi se bucură deja de noile perspective care li se oferă, fizicienii îndeamnă la "cea mai mare prudenţă", atât timp cât măsurătorile nu vor fi fost "verificate cu un sistem complet diferit", a insistat Dario Autiero.

Acesta va fi scopul vizat de proiectul Minos din Statele Unite, care a ajuns în urmă cu câţiva ani, între laboratorul Fermilab din Chicago şi o mină din apropiere cu graniţa canadiană, la un rezultat similar celui realizat de experimentul Opera.

Atunci, marja de eroare a fost considerată a fi prea mare pentru ca măsurătoarea să fie validată, iar cercetătorii americani au început imediat să lucreze la un nou experiment, ce va avea o precizie fără precedent. Experimentul american se va încheia peste aproximativ trei ani, a precizat Stavors Katsanevas.