Primul avion supersonic românesc construit de ARCA a primit numele I.A.R.-111

Avionul supersonic de transport al rachetei spaţiale Haas, pe care Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) îl construieşte pentru Competiţia Google Lunar X Prize, a primit oficial numele I.A.R.-111, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

"Este o mare onoare şi obligaţie pentru ARCA să contribuie la tradiţia I.A.R., care, din 1925 şi până în prezent, a fost purtat de aeronave redutabile pe plan mondial precum: I.A.R.-11CV, I.A.R.-80, I.A.R.-93, I.A.R.-99", potrivit comunicatului. Până în prezent, numele avionului a fost E-111.

"Realizarea unui aparat din seria I.A.R. este o şansă de care orice constructor de aeronave din lume ar fi mândru. I.A.R.-111 va trebui nu numai să contribuie la continuarea tradiţiei numelui I.A.R. (Industria Aeronautică Română, n.r.), ci şi să reprezinte aeronava care să zboare mai sus şi mai repede decât predecesoarele sale, ajutând astfel la progresul României. Mulţumim SC I.A.R. SA Braşov pentru această oportunitate", spune Dumitru Popescu, preşedinte ARCA.

Asociaţia Română pentru Cosmonautică şi Aeronautică (ARCA) este o organizaţie non-guvernamentală, care doreşte să câştige competiţia Google Lunar X Prize şi să lanseze în cosmos prima rachetă românească capabilă să transporte un cosmonaut.

ARCA a anunţat, pe 22 decembrie 2010, într-o conferinţă de presă, un program la care a lucrat în secret în ultimul an, vizând realizarea primului avion supersonic românesc de mare altitudine ce va lansa racheta Haas II, pentru competiţia Google Lunar X Prize.

Avionul supersonic la care ARCA a lucrat în ultimul an este destinat extinderii capacităţilor asociaţiei de lansare a rachetei Haas II, pentru competiţia americană Google Lunar X Prize, precum şi dezvoltării tehnologiilor pentru turismul spaţial.

Avionul a fost proiectat pentru a înlocui baloanele purtătoare folosite până în prezent de ARCA, necesare transportului deasupra atmosferei a vehiculelor rachetă. Baloanele purtătoare au reprezentat o soluţie ieftină şi rapidă, însă şi-au arătat şi limitele, fiind cauza principală pentru două amânări succesive ale lansării rachetei spaţiale Helen.

Nava va avea capacitatea de zbor supersonic cu viteza de Mach 1,5 la altitudini de 16.000 de metri, în cazul transportului rachetei Haas II, iar în cazul folosirii ca platformă de dezvoltare a tehnologiilor pentru turismul spaţial, va dezvolta viteze de Mach 2,6 la altitudini de 30.000 de metri.

Secvenţa de zbor tipică a acestui aparat cuprinde decolarea de pe suprafaţa mării, executarea unui zbor orizontal de accelerare, până la viteze subsonice ridicate, urmat de ascensiunea rapidă, în circa două minute, până la altitudinea de 16.000 de metri. La această altitudine, avionul va elibera racheta Haas II, care va urma programul de zbor propriu. Supersonicul, fără sarcina utilă acroşată, va reveni planat pe suprafaţa mării.

Avionul va avea un echipaj format din două persoane - pilot şi navigator -, urmând să devină primul avion supersonic românesc. Cabina avionului este separabilă şi este echipată cu două paraşute propulsate cu motoare rachetă proprii. Astfel, cabina avionului poate fi separată de avion la viteze de Mach 0 - 1,2 şi înălţimi de 100 de metri şi poate aduce echipajul în siguranţă pe suprafaţa mării. Propulsia va fi asigurată de un motor rachetă cu combustibil lichid, funcţionând cu apă oxigenată şi kerosen. Datele geometrice şi masele aparatului nu sunt comunicabile.

Finalizarea lucrărilor la primul avion supersonic românesc este stabilită pentru jumătatea anului 2012, urmată de prima decolare, la sfârşitul anului 2012. Primul zbor supersonic al avionului este prevăzut pentru prima jumătate a anului 2013.

Programul este finanţat integral din surse private, prin sponsorizări şi donaţii. ARCA a decis să nu comunice deocamdată valoarea programului.

ARCA a lansat, pe 1 octombrie 2010, prima rachetă spaţială românească, Helen 2, din largul Mării Negre, realizând astfel primul zbor din cadrul competiţiei Google Lunar X Prize, care vizează trimiterea unui robot pe suprafaţa Lunii de o organizaţie privată.