Google
 
vineri, 13 iun 2008 - Anul XIII, nr. 137 (3818)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Cristian GHINEA

Cristian GHINEA


De ce nu trebuie repetată comisia Tismăneanu

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Preşedintele Băsescu a anunţat crearea unei Comisii de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc, pe scurt o comisie de modificare a Constituţiei, cum spune presa. Comisia va fi condusă de Ioan Stanomir, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice, şi are în componenţă alţi opt universitari. În plus, beneficiază de un consiliu ştiinţific onorific format din Mattei Dogan şi Aurelian Crăiuţu. Cei doi sunt cum nu se poate mai potriviţi. Mattei Dogan este un politolog francez de origine română, un nume mare în politologia comparativă (în 2005 a editat o carte despre neîncrederea în politicieni, cu cazuri din Franţa, Norvegia, Nigeria, Argentina – ne-ar prinde bine o traducere în româneşte). E lucru mare că cineva din echipa de la Cotroceni l-a convins pe Dogan să se implice. Aurelian Crăiuţu predă filosofie politică la Indiana University, iar cartea sa apărută la Polirom în 2006 – ”Elogiul moderaţiei” – vorbeşte despre o calitate politică rară în România.

O observaţie generală şi despre membrii comisiei: mă bucur că în discuţia despre regimul constituţional sunt cultivaţi politologii şi juriştii cu aplecare spre ştiinţa politică. În 1990 – 1991, diverşi jurişti au fost reşapaţi şi transformaţi în experţi constituţionali. Cum ar fi putut nişte jurişti educaţi în comunism să se priceapă la constituţiile democratice? Astfel, un secretar de partid care preda drept administrativ, răposatul Antonie Iorgovan, a ajuns ”părintele Constituţiei”.

În fine, ajung la comparaţia din titlu cu comisia Tismăneanu. Spun că această comisie nu trebuie să semene cu cealaltă nu pentru că ar fi fost ceva în neregulă cu demersul condus de profesorul Tismăneanu. Atunci era nevoie de un document oficial prin care să fie condamnat comunismul. Exista un consens academic în legătură cu natura fostului regim. Problemele constituţionale de astăzi nu constituie însă obiectul unui asemenea consens. Designul constituţional nu oferă soluţii fixe şi nu există nici măcar un consens academic în legătură cu ce problemă avem de rezolvat, darmite în ce priveşte soluţia. Este nevoie de o republică parlamentară, de una prezidenţială, se poate ajusta semiprezidenţialismul doar cu ceva schimbări minore pentru a se evita blocajele? Trebuie să eliminăm paralelismul de legitimitate între Preşedinte şi Parlament (şi asta nu se poate face decât prin renunţarea la votul direct pentru Preşedinte, idee respinsă de o majoritate covârşitoare în sondaje)? Putem ajusta acest paralelism? În fine, anumite probleme ţin de Constituţie sau de practica politică? Nu văd ce soluţie constituţională ar putea elimina ”guvernările toxice”, cum le-a numit Traian Băsescu.

Întrebările de mai sus necesită expertiză. Şi este bine că am concentrat expertiză în această comisie. Dar ştiinţa politică nu oferă genul de expertiză din matematică sau chirurgie, de pildă. Nu există mai multe soluţii pentru o ecuaţie, şi nici pentru o operaţie de apendicită. Însă în materie constituţională, expertiza ne poate ajuta doar să dezbatem fiind informaţi. Opţiunile finale sunt de natură politică.

Ioan Stanomir va avea o problemă reală în a concilia diferenţele de viziune dintre experţi. Dar aceasta este cea mai mică problemă pentru el. Membrii comisiei trebuie să-şi pună o întrebare de natură existenţială: care este finalitatea? Să oferim un raport care să traseze soluţii abstracte sau să oferim un raport care să traseze soluţii acceptabile pentru grupările politice actuale? Cu alte cuvinte, căutăm perfecţiunea sau cel mai mic numitor comun? Dacă perfecţiunea este scopul, atunci totul se va termina cu un raport asumat de preşedinte şi ignorat de Parlament (de cel actual sau de cel viitor – revizuirea Constituţiei se poate face prin două treimi din voturile parlamentarilor plus referendum). Dacă se va căuta un numitor comun, atunci membrii comisiei ar trebuie să accepte rolul ingrat şi limitat de experţi-facilitatori ai dialogului între politicieni. Ar trebui să dialogheze cu forţele politice din Parlament şi ar trebui să se concentreze şi pe probabilitatea ca soluţiile propuse de ei să fie acceptate de o majoritate necesară în legislativ. Ştiu, este mai uşor să trasezi soluţii abstracte, dar membrii comisiei nu sunt nici matematicieni, nici chirurgi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului De ce nu trebuie repetată comisia Tismăneanu.
 Vizualizări articol: 1058 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
De ce nu trebuie repetată comisia Tismăneanu5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Efectele comisiei Tismaneanu trimis de
(13 iun 2008, 15:31:19
Cind ceva incepe prost se termina la fel cum s-a terminat si cu procesul comunismului :lamentabil si complect dezamagitor(dar probabil ca asta s-a si dorit!).Spuneti-mi ce urmari a avut sau va avea un demers menit doar sa bifeze(teoretic) o necesara reparatie morala ce nu se poate face cu jumatati de masura, sau chiar in lipsa lor cum s-a vazut ca se incearca. Mai mult,asa numita "Comisie de analiza a regimului politic" mi se pare o abordare la fel de lipsita de substanta si fara suport real in realitatea unei Romanii din ce in ce mai dezorientata si economic,nu numai politic.Dar ,ma rog,cineva vrea sa ne linisteasca din nou ,de data aceasta si gindind pentru noi....
2.   PS trimis de
(14 iun 2008, 04:50:09
PS:

Ce ar mai putea fi spus, din patriotism bucovinean, Aurelian Craiutu este fiu al Sucevei.

Daca tot e publicat articolul in presa suceveana.....

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte editoriale semnate de:
Tiberiu AVRAM
Tiberiu AVRAM
Sandrinio NEAGU
Sandrinio NEAGU
Adrian BOTEZATU
Adrian BOTEZATU
Sorin AVRAM
Sorin AVRAM
Lucian AVRAMESCU
Lucian AVRAMESCU
Ion CRISTOIU
Ion CRISTOIU
Adrian CIOROIANU
Adrian CIOROIANU
Cristian GHINEA
Cristian GHINEA
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Alina MUNGIU-PIPPIDI
Robert TURCESCU
Robert TURCESCU
Ioan T. MORAR
Ioan T. MORAR
Dan APOSTOL
Dan APOSTOL
Angela FURTUNĂ
Angela FURTUNĂ
Mircea VASILESCU
Mircea VASILESCU
Alex Leo ŞERBAN
Alex Leo ŞERBAN
Pavel LUCESCU
Pavel LUCESCU
Ion DRĂGUŞANUL
Ion DRĂGUŞANUL

 

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei