Cătălin MIHULEAC

Persoanele prin ochiul cărora trec multe pagini ce se cer parcurse obişnuiesc să spună că, pentru a face faţă volumului imens de muncă, „citesc în diagonală”. N-am înţeles multă vreme cum vine asta, „să citeşti în diagonală”, fiindcă, în accepţia mea, lectura unui text presupune imersiunea totală în baia lui de cuvinte, pentru ca nici un sens ascuns să nu se fofileze. A citi în diagonală, culegând câte trei cuvinte din fiecare frază, mi se pare că nu-i altceva decât un pospai de lectură, un mod de aplicare a principiului naţional valabil „merge şi-aşa”.

Recunosc însă că există nenumăraţi oameni care nu doar citesc în diagonală, ci trasează diagonale pe unde apucă. Astfel, ei studiază în diagonală, îşi dau doctoratul în diagonală, muncesc în diagonală, ies la pensie în diagonală şi-n general îşi trăiesc viaţa în diagonală. Unii perfecţionişti ai diagonalei aleg chiar să şi moară în diagonală, şi-i poţi recunoaşte zburând diagonal spre rai sau afundându-se diagonal pe calea iadului, când e să-şi dea sufletul unuia din cei doi mari achizitori de profil de pe piaţă.

Diagonala e uşor de regăsit în simbolistica multor profesii. Unii chirurgi operează în diagonală, anumiţi jurnalişti iau interviuri în diagonală, la fel cum destui poliţişti aplică legea în diagonală iar cei mai mulţi parlamentari clocesc legi în diagonală. Chiar şi despre mai toţi şefii de stat ai României se poate spune, iertat îmi fie, că au prezidat sau prezidează în diagonală.

Dar să fim sinceri: câţi dintre noi nu se căsătoresc în diagonală, procrează în diagonală, îşi părăsesc nevasta în diagonală, plătesc pensie alimentară în diagonală, ca apoi să-şi refacă viaţa în diagonală. Când e să te destinzi, tot de diagonale te împiedici: de exemplu, unii vizitează în diagonală ţările lumii, plimbându-se în diagonală cu gondole veneţiene ori urmându-şi în diagonală cura de ape minerale. Diagonalele sunt peste tot: ce să mai zicem de acei creştini care-şi fac semnul crucii în diagonală, poate şi ca un răspuns oferit popilor prestatori de slujbe în diagonală.

Ce-i diagonala, mă întreb, doar ca să am de unde trage o concluzie. Diagonala, pentru noi ca popor, e drumul cel mai comod între două puncte. Uneori, e şi drumul cel mai scurt.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului A trăi pe diagonală.

Comentarii